Alegatul. Este dureros, plictisitor si istovitor. Deci, de ce atatia oameni alearga? Din mai multe motive. Adesea, oamenii alearga pentru a se mentine in forma si pentru a atinge o greutate corporala ideala. Studiile arata ca o combinatie intre dieta si exercitii este cea mai eficienta cale de a slabi, deoarece declanseaza pierderea grasimii din corp si o diminuare proportionala a tesutului macru.

Alergatul, un exercitiu cardiovascular riguros, permite unei persoane sa arda, in medie, 100 de calorii la fiecare 1,6 km alergati. Daca o fiinta umana medie arde circa 2000-2500 de calorii pe zi doar existand, alergand 8 km pe zi arde 500 de calorii, fiind o cale usoara de a slabi. In plus, este o activitate accesibila, necesitand doar o pereche decent de pantofi de sport si putina ambitie.

In mod surprinzator, viteza de alergare are o influenta minima asupra numarului de calorii arse. Cel mai important factor este greutatea. Spre exemplu, o persoana de 100 de kg care alearga 1,6 km in 8 minute arde 150 de calorii, in timp ce o persoana de 55 de kg care alearga in acelasi ritm arde doar 82 de calorii. Corpul oricarei persoane are nevoie de un exces de 3500 de calorii pentru a pune 0,500 kg sau un deficit de 3500 de calorii pentru a slabi 0,500 kg. Prin urmare,  o persoana de 82 de kg care alearga 8 km zilnic va pierde in jur de 2,5 kg pe luna. Totusi, pe masura ce greutatea scade, se vor pierde mai putine calorii pe km. Intr-un final, greutatea celui care alearga se va stabiliza. Momentul acesta depinde de cat de mult mananca alergatorul si cat de repede alearga. Majoritatea alergatorilor scad in greutate cu usurinta la inceput, dar, intr-un final, greutatea nu mai scade si se mentine. Pentru a se continua slabirea unii alergatori impatimiti isi vor intensifica eforturile. Cei ce alearga doar pentru a se recrea isi pot mentine greutatea prin alergatul in ritmul in care s-au obisnuit.

Beneficiile pentru sanatate reprezinta un alt motiv pentru alergatori. Spre exemplu, alergatul ajuta la diminuarea tensiunii arteriale, prin mentinerea elasticitatii arterelor. In timp ce persoana alearga, arterele se largesc si se contracta mai mult decat de obicei, mentinandu-se elastice, tensiunea arteriala ramanand scazuta. De fapt, majoritatea alergatorilor seriosi au o tensiune arteriala deosebit de scazuta.

Alergatul maximizeaza si potentialul plamanilor, mentinandu-i puternici. In timp ce respiratia adanca forteaza plamanii sa utilizeze mai mult tesut, 50% din potentialul nefolosit al plamanilor este utilizat. Chiar si fumatorii pot sa recupereze uneori intregul potential prin alergat.

De asemenea, alergatul intareste inima si ajuta la prevenirea atacurilor de cord. Exercitiile pentru muschii mari ofera ajutor in mentinerea sistemului cardiovascular eficient si puternic. De fapt, inima unei persoane inactive bate de 36.000 de ori pe zi mai mult decat inima unui alergator, deoarece alergatul mentine arterele deschise, iar sangele curge usor.

Si totusi, unii alergatori spun ca dependenta lor merge mai departe de beneficiile fizice pe care le capata alergand. Cei ce alerga spun ca fericirea si euforia indusa dupa alergat este cea care ii motiveaza cel mai mult. Aceasta euforie provine din beta-endorfinele eliberate prin declansarea neuronilor sistemului nervos. Intentionand sa aline durerea de dupa alergat, creaza un sentiment de fericire extrema si euforie. Alergatorii devin dependenti de aceasta senzatie si adesea ajung sa o inlocuiasca prin utilizarea drogurilor, alcoolului si uneori mancarii. Persoanele care alearga pretind ca au mai multa energie in viata de zi cu zi, energie oferita de alergat, care echilibreaza apetitul, exercitiile si mancarea. Mai mult, alergatul determina corpul sa functioneze mai bine, imbunatateste somnul, mancatul si relaxarea.

Alergatul si dieta

Alergatul nu mareste apetitul. De fapt, exercitiile tind sa il diminueze, actionand ca supresor. Pentru a alerga mai bine trebuie avut grija ce se mananca si cand anume se mananca. Cei ce alearga acorda o mare atentie dietelor lor, incercand sa pastreze o dieta echilibrata si cu putine grasimi. Carbohidratii sunt importanti pentru alergatori. Muschii au nevoie de glicogen, care provine din carbohidrati, cu scopul de a produce energie. Astfel, carbohidratii trebuie sa asigure 60% din aportul de alimente ale unui alergator. Pentru a stimula energia, unii alergatori practica supraincarcarea cu carbohidrati inainte de cursele mari. Cu cateva zile inainte de competitie, ei mananca alimente bogate in carbohidrati complecsi, precum paste si cartofi, pentru a creste rezerva de glicogen din timpul cursei. Totusi, incarcarea cu carbohidrati nu reprezinta cea mai buna cale de imbunatatire a performantelor, cea mai buna fiind o dieta echilibrata si un consum normal de alimente.

Muschii nu functioneaza bine cu acizi grasi, iar consumul de grasimi nu trebuie sa depaseasca 25%. Pe langa carbohidrati, proteinele pot si ele sa furnizeze energie si ar trebui sa fie 15% din caloriile dietei alergatorului. Cel mai important lucru il reprezinta fluidele, necesare pentru sange, ca sa transfere glucoza muschilor si sa elimine deseurile metabolice. In plus, o cantitate insuficienta de lichide inhiba abilitatea persoanelor de a transpire, iar alergatorii trebuie sa transpire.

A alerga pentru a te vindeca

Unele persoane considera alergatul un remediu. Efectele psihologice ale alergatului depasesc cu mult cerintele fizice. Alergatul este folosit adesea pentru a trata depresiile clinice si ale afectiuni psihologice. Mai mult, unii medici sustin ca alergatul functioneaza mai bine decat psihoterapia. Alergatul ii ajuta pe pacientii sa se detensioneze, sa fie mai putin deprimati, mai putin obositi si mai putin confuzi. Ofera pacientilor un punct de concentrare, altul decat depresia. Studiile au aratat deja ca alergatul este un tranchilizant natural, afectand pozitiv pacientii care sufera de depresie, dependente si alte boli ce pot fi remarcate.