Lumina este un fenomen natural. Dar societatea moderna in care traim are tendinta de a valoriza excesiv tehnologia si de a banaliza naturalul. Cine se intreaba daca avem suficienta lumina? Cu toate acestea, din timpuri stravechi, savantii si intelepciunea populara au observat influenta anotimpurilor asupra sanatatii noastre si mai ales asupra starii noastre de spirit.

A trebuit sa asteptam anii saizeci ca sa incepem sa facem conexiuni intre variatiile sezoniere ale starii de spirit si influenta luminii asupra organismului nostru. In zilele noastre, utilizarea luminii ca terapie recunoscuta, din ce in ce mai bine structurata, este inca putin cunoscuta de public.

Luminoterapia face parte din marea familie a fototerapiilor care folosesc anumite surse de lumina, de intensitati si culori diferite, uneori combinate cu fotosensibilizatori pentru a ingriji orice fel de afectiuni, mai ales cele legate de piele.

Luminoterapia consta in expunerea zilnica la o lumina artificiala de culoare alba, de spectru larg, imitand-o pe aceea a soarelui, pentru a trata in principal tulburarile asociate dereglarilor ceasului biologic intern, cum ar fi depresia sezoniera.

Principiile de baza si cum functioneaza

I. Lumina:

• Diferitele lungimi de unda
• Sursele de lumina
• Masurarea intensitatii luminii

II. Ochiul, fotoreceptorul:

• Anatomia ochiului
• Celulele fotoreceptoare
• Circuitele de analiza a luminii
• Conexiunile cu alte structure cerebrale

III. Ritmurile biologice:

• Ceasul biologic intern
• Sincronizatorii – lumina, ritmurile sociale etc.
• Glanda pineala si melatonina
• Orice are ritm in organismul uman
• Diferitele ritmuri: circadiene, ultradiene, sezoniere, etc.
• Impactul acestor ritmuri asupra vietii cotidiene

Definitia luminoterapiei

Este un tip de fototerapie in care ochii subiectilor sunt expusi la o lumina fara radiatii ultraviolete si infrarosii. Dozajul de lumina este exprimat in LUX pe o perioada determinata.

Lux-ul este unitatea de stralucire pe unitatea de suprafata. O suprafata primeste un Lux cand este situate perpendicular si la o distanta de un metru de o sursa luminoasa cu o intensitate de o candela.

Exemple de Lux:

Luminozitate exterioara:

• O noapte cu luna plina: 0,5 Lux
• Cer inorat: 25.000 Lux
• In plin soare: de la 50.000 la 100.000 Lux

Luminozitate interioara:

• In casa: 200-500 Lux
• In birou: 400-700 Lux
• Intr-un apartament bine luminat: 200-400 Lux

Luminozitatea primavara pe timp frumos:

• Rasaritul soarelui la ora 5:55 : 750 Lux
• Ora 6:10 dimineata: 2500.Lux
• Ora 6:20 dimineata: 5000 Lux
• Ora 6:40 dimineata: 10.000 Lux
• La pranz ora 12:00 : 81.000 Lux
• Ora 17:10 : 10.000 Lux
• Ora 17:30 : 5000 Lux
• Ora 17:40 : 2500 Lux
• Apusul soarelui: 750 Lux

Principala utilizare a luminoterapiei, care este, de asemenea, si cea mai bine dovedita stiintific, este depresia sezoniera. Acest sindrom apare la apropierea iernii, pe masura ce lumina de afara incepe sa se diminueze. Acest lucru pare a avea un efect nefast asupra ceasului biologic intern la anumite persoane, iar originea acestui sindrom este necunoscuta.

In tarile nordice 3 pana la 6% din populatie sufera de aceasta depresie si prezinta simptome, precum stare depresiva, oboseala cronica, o scadere a libidoului, o nevoie exagerata de somn, treziri dificile, crize de bulimie sau apetit exagerat de mare, mai ales pentru zahar si hidrati de carbon paine, cartofi. In Canada aproape 3% din populatie este afectata de depresia sezoniera.

Se foloseste luminoterapia si pentru a lupta impotriva altor simptome asociate dereglarii ceasului biologic intern, cum ar fi tulburarile de somn si sindromul premenstrual, sau pentru a combate problemele atribuite decalajului orar sau a muncii in timpul noptii. Ea ar putea sa fie utila in anumite cazuri de depresie, ca cea de dupa nastere sau depresia nonsezoniera la persoanele in varsta.

Luminoterapia ar putea avea, de asemenea, si efecte preventive impotriva acelorasi probleme, mai ales pentru persoanele care, in fiecare an, resimt o usoara depresie hibernala sau pentru cele care lucreaza toata ziua fara a vedea lumina zilei, intr-un birou sau uzina.

Intrand in organism prin intermediul ochilor, lumina joaca un rol fundamental in reglarea ritmurilor circadiene, adica a acelora care se impart in perioade de aproximativ 24 de ore somn-trezire, variatii ale temperaturii corpului, odihna, hormoni.

Aceste ritmuri, care sunt generate de catre ceasul nostru biologic intern, se numesc endogene. Unele dintre ele pot sa nu dureze exact 24 de ore si sa se sincronizeze cu indici ale mediului extern, cum ar fi lumina zilei, astfel incat sa-si pastreze ritmul corect. Lumina participa, deci, la reglarea constanta a ceasului nostru intern. Aceasta controleaza, de asemenea, si alte ritmuri biologice, mai mult sau mai putin lungi, cum ar fi declansarea menstruatiei la femei.

Daca ritmurile care sunt supuse ceasului nostru biologic nu mai sunt sincronizate cu ziua si noaptea, resimtim simptome deranjante. Exemplul cel mai clar este experienta cu decalajul orar care ne face sa dormitam timp de o zi pentru ca ritmurile noastre endogene sunt convinse ca este noapte.

In functie de semnalele trimise de ceasul biologic, organismul poate sa produca melatonina, hormon al somnului, dimineata si nu seara. In functie de caz, am putea sa ne reglam ceasul expunandu-ne la lumina, unul dintre indiciile cu cele mai puternice efecte asupra acestuia, intr-un anumit moment al zilei si astfel sa dam inainte sau inapoi ceasul intern. Pentru reglarea ceasului intern putem lua melatonina, la momentul potrivit.

De altfel, atunci cand lumina intra in ochi, ea este transformata in semnale electrice care, trimise la creier, actioneaza asupra neurotransmitatorilor. Unul dintre acestia, numit serotonina, deseori numit hormonal fericirii, regleaza buna dispozitie si guverneaza asupra productiei de melatonina responsabila de ciclul somn-trezire.

Contribuie la traterea depresiei sezoniere

Luminoterapia este un tratament care este extrem de recomandat pentru depresia sezoniera. Trei analize publicate in 1997, 1999 si 2005 au ajuns la concluzia ca eficacitatea luminoterapiei si a simularii artificiala a zorilor pot reduce gravitatea simptomelor de depresie.

Recent, doua articole clinice au comparat efectele luminoterapiei cu cele ale psihoterapiei si antidepresivelor. Subiectii au primit fie un tratament de luminoterapie 10000 lux, 30 de minute pe zi combinate cu medicamete placebo, fie luminoterapie placebo, 100 lux, combinata cu un antidepresiv real, 20 mg pe zi de fluoxetina. Cercetatorii au constat ca gradul de reducere a simptomelor este aproape acelasi in ambele cazuri, de aproximativ 50%.

Contribuie la tratarea depresiei

O sinteza sistematica publicata in 2004, care porneste de la o analiza a 20 de teste clinice, incluzand 620 de subiecti, a concluzionat ca luminoterapia are o eficacitate modesta, dar promitatoare in combaterea depresiei nonsezoniere. Autorii insista totusi asupra faptului ca testele clinice erau de scurta durata, ca au fost realizate pe putini subiecti si ca lipseau detaliile metodologice.

Publicata in 2005, o meta-analiza incluzand 20 de teste clinice, dintre care 3 se refereau la depresia non sezoniera, au relevant ca luminoterapia inducea o reducere a gravitatii simptomelor la subiecti. Concluzii similare au fost avansate de catre alti autori ai unei sinteze sistematice publicate in 2005, care avea ca obiectiv sa evalueze diferitele abordari in tratarea depresiei la persoanele in varsta. Un alt test clinic publicat in acelasi an nu a observat efecte antidepresive superioare unui placebo la un grup de 81 de persoane in varsta.

In sfarsit, doua teste clinice au evaluat efectele luminoterapiei in cazul persoanelor suferind o depresie majora. In aceste doua teste, toti subiectii au fost tratati cu un antidepresiv. Rezultatele indica faptul ca luminoterapia, 10000 lux, diminueaza semnificativ simptomele depresiei si amelioreaza starea generala, aceasta in comparative cu un placebo sau cu un tratament luminoterapeut de intensitate medie, 4000 lux. Autorii au concluzionat ca luminoterapia ar putea sa fie o interventie terapeutica eficace pentru a diminua simptomele depresiei si ar putea fi folosita ca adjuvant al terapiei medicamentoase.

Faciliteaza somnul combatand insomnia, trezitul matinal precoce.

Jucand un rol in reglarea ritmurilor circadiene, luminoterapia ar putea ajuta in usurarea somnului. Resultatele unor teste clinice au demonstrat ca, in comparatie cu tratamentele placebo, sedintele de luminoterapie sunt mai eficiente pentru ameliorarea diferitelor probleme cu somnul: trezitul matinal precoce, insomnia initiala si sindromul somnului in faza tarzie, adica tendinta de a nu putea dormi decat foarte tarziu in noapte.

In ceea ce priveste simularea zorilor, un studiu realizat pe 77 de persoane, unde fiecare subiect avea control deplin, a concluzionat ca aceasta practica ar creste calitatea somnului. Cu toate acestea, rezultatele unui test clinic inclus intr-o sinteza sistematica indica faptul ca simularea zorilor nu a indus un efect benefic pe durata somnului in cazul a 13 subiecti ce sufereau de dementa. Alte cercetari vor fi necesare pentru a elucida prin ce mecanisme simularea zorilor ar putea influenta somnul.

Reduce problemele legate de decalajul orar, calatoriile cu avionul si orarul de noapte

Rezultatele catorva teste clinice au revelat ca, in comparatie cu un grup de control, luminoterapia ar putea fi eficienta pentru a modifica ritmurile biologice interne si ar putea sa ajute in reducerea decalajului orar produs de transportul aerian si ameliorarea somnului celor care muncesc noaptea. Mai multe studii bine controlate, efectuate pe un numar mare de subiecti, vor totusi necesare inainte de a putea decide asupra eficacitatea acestei abordari.

Reduce simptomele depresive legate de sindromul premenstrual

O sinteza sistematica publicata in 2005 a reperat 4 teste clinice realizate pe 55 de subiecti, care au evaluat eficacitatea luminoterapiei impotriva simptomelor depresive legate de sindromul premenstrual. Cum aceste teste prezentau rezultate contradictorii, autorii au concluzionat ca nu exista momentan dovezi privind eficacitatea luminoterapiei in diminuarea depresiei legate de aceasta problema.

Reduce crizele de bulimie asociate schimbarilor sezoniere

Trei teste clinice incluzand 17, 34 si 18 femei suferind de bulimie asociata anotimpurilor au fost publicate. Rezultatele primelor doua teste indica faptul ca tratamentele cu luminoterapie ar putea diminua frecventa crizelor in comparatie cu tratamentul placebo.

Rezultatele celui de al treilea test nu au demonstrat efecte pozitive superioare placebo. Trebuie totusi sa notam faptul ca intensitatea luminii nu era, in acest caz, decat de 2500 lux fata de 10000 lux in primele doua teste. In fine, rezultatele unui studiu fara grup controlat, compus din 22 de femei, arata ca luminoterapia ar putea fi eficace pentru reducerea frecventei episoadelor bulimice.

Luminoterapia consta in simple sedinte de expunere la o luminozitate puternica la nivelul ochilor. Aceasta luminozitate trebuie sa se situeze intre 2500 si 10000 de lux. Desi nu exista nici un dubiu ca procesul se declanseaza cu un mesaj nervos transmis de catre retina la creier, exista inca multe necunoscute in mecanismul terapeutic al luminii. Din cele 60 de studii facute, se disting doua ipoteze clare:

• Prima ipoteza sugereaza o actiune asupra epifizei sau glandei pineale, situate in creier, ce sintetizeaza neurohormonul numit melatonina. Aceasta din urma are un efect de somnifer si se gaseste in cantitati anormal de ridicate in timpul zilei in sangele persoanelor ce sufera de depresie sezoniera. A fost demonstrat ca sedintele de luminoterapie reusesc ca rezolve rapid situatia si astfel luminoterapia ar juca un rol de regulator al ceasului intern al organismului.
• A doua ipoteza sugereaza o actiune a luminii la nivelul neurotransmitatorilor, cum ar fi serotonina si dopamina. Cu toate acestea, prima ipoteza pare a aduna majoritatea voturilor specialistilor.

Aparatele pentru luminoterapie nu erau initial destinate decat unei folosiri profesioniste, de catre medici si psihiatri, dar de cativa ani au reusit sa se “democratizeze”. Orice persoana care are nevoie poate sa foloseasca propria lampa de luminoterapie. Pentru a-si administra tratamentul cu o eficienta perfecta, pacientul trebuie sa respecte cateva reguli importante.

Mai intai trebuie sa se asigure ca lampa folosita este suficient de puternica si ca ea nu prezinta nici un risc pentru utilizator. Lampele care produc o mare cantitate de raze ultraviolete si infrarosii, cum ar fi lampile cu halogen, nu trebuie folosite, pentru ca ar putea produce leziuni ochilor si pielii utilizatorului.

Este preferabil ca sedinta sa aiba loc dimineata. Oricare ar fi tipul aparatului, utilizatorul trebuie sa-l orienteze spre fata, astfel incat ochii sa fie in campul luminii. Luminarea oricarei alte parti a corpului nu are nici un efect terapeutic.

Utilizatorul trebuie sa tina ochii larg deschisi, dar nu e necesar sa priveasca fix sursa de lumina. Atata vreme cat ochii sunt luminati, putem sa citim sau sa privim monitorul computerului.

Durata unei expuneri depinde de puterea luminii. Pentru o expunere de 2500 Lux trebuie sa stam 2 ore, pe cand la 10000 Lux, 30 de minute sunt suficiente.

Binefacerile tratamentului se pot simti dupa 4-5 zile de folosire a aparaturii. Cu toate acestea anumiti pacienti pot observa efectele abia dupa 10 zile. Intreruperea tratamentului timp de 1-3 zile nu produce reaparitia imediata a simptomelor pe care le tratam. Cu toate acestea este bine sa se faca cel putin 4-5 sedinte pe saptamana pe toata perioada anului cand lumina este extrem de scazuta.

Simulatorul de zori sau lampa pentru trezire permite sincronizarea ceasului biologic, reconstituind o trezire naturala printr-o intensitate luminoasa progresiva fara agresivitatea si stresul mijloacelor obisnuite de trezire – sonerie, radio – care deseori duc la o trezire grea si o oboseala matinala. Simulatorul ne regleaza ceasul intern indicand organismului sincronizarile zi-noapte.

Aceasta ne permite sa adormim mai bine prin imitarea apusului soarelui. Dimineata aparatul ne indica faza de trezire imitand rasaritul soarelui si declansand secretarea de cortizol, hormon anti-stres. Orice persoana, adulta sau copil si chiar bebelusi, poate beneficia, datorita simulatorului de zori, de o adormire si o trezire facuta de o lumina naturala si placuta. Simulatoarele sunt folosite si in pediatrie pentru somnul bebelusilor si pentru adaptarea lui la alternanta zi/noapte.

Ochelarii pentru luminoterapie Luminette sunt un aparat usor, ergonomic si cu o eficacitate garantata ce asigura pacientului un confort fara precedent. Luminette foloseste o lentila de difractie dintr-o rasina fina ce ofera un microrelief obtinut printr-un procedeu de inregistrare holografic.

Aceasta, gravata cu ajutorul uneii raze laser, permite condensarea catre pupila a luminii emise de catre o sursa – 4 diode electroluminescente miniaturizate si plasate deasupra fiecarui ochi – plasata in afara campului visual. Aceasta lentila permite concentrarea fascicolelor de lumina intr-un loc precis, la jumatatea inferioara a retinei. Ochelarii au o autonomie de o ora maxim.

Contraindicatii

Se pare ca luminoterapia nu antreneaza daune oculare de scurta, medie sau lunga durata, cu toate acestea anumite precautii trebuie luate. Deoarece razele ultraviolete pot fi daunatoare pentru ochi, trebuie sa ne asiguram ca lampa nu emite UV sau ca are un filtru UV.

Pe de alta parte, chiar daca efectele secundare sunt mai degraba rare, posibilitate de dureri de cap, agitatie si insomnie, specialistii nu sfatuiesc acest tratament sa fie folosit de catre persoanele suferind de anumite probleme oculare, cataracta, retinita pigmentara, glaucom, cat si anumite boli ce afecteaza retina, de exemplu diabetul. De asemenea, persoanele ce folosesc medicamente cu efect fotosensibil, cum ar fi litiu, nu ar trebui sa recurga la luminoterapie.

Luminoterapia este contraindicate si in urmatoarele cazuri:

• leziuni ale retinei
• psihoze maniac-depresive
• anumite boli rare, precum porfiria, o boală provocată de unele tulburări în metabolismul pigmentului sangvin, caracterizată prin producerea excesivă de porfirine, care se elimină în cantităţi mari prin urină

De altfel, se pare ca anumite tratamente cresc sensibilitatea la lumina – a se vedea antibioticele, precum tetraciclina. De aceea este recomandat oricarei persoane care urmeaza un astfel de tratament medicamentos sa-si consulte medicul curent inainte de a folosi un aparat de luminoterapie.

In general, orice persoana care se poate expune luminii solare poate folosi fara nici un risc o lampa de luminoterapie. Persoanele sensibile la lumina trebuie sa consulte un medic in prealabil.

Efecte secundare

Efectele secundare in luminoterapie sunt foarte rare, limitandu-se la dureri de cap si iritatii la nivelul ochilor. Reducerea intensitatii luminii indepartand aparatul duce cel mai adesea la disparitia acestor efecte. Daca persista, este recomandabil sa se consulte un medic.

Masuri de securitate

Aparatele pentru luminoterapie trebuie testate si omologate inainte de a fi vandute pe piata. Trebuie sa raspunda unor norme stricte de securitate si sa apartina categoriei de aparate electro-medicale, incadrate de directiva europeana 93/42/EEC. De aceea este preferabil pentru securitatea utilizatorului si eficacitatea tratamentului, sa nu se practice luminoterapia decat cu aparate special destinate acestui tratament.