Datele tale sunt in siguranta!
Galbenul este asociat cu chakra legata de intelect si judecata. Galbenul stimuleaza abilitatea mentala si concentratia si ajuta detasarea. Poate fi utilizata pentru a trata reumatismul si artrita, precum si afectiunile legate de acestea. Culoarea sa complementara este violetul.
Caracteristicile cheie ale culorii galben: activitate mentala, putere si abilitate intelectuala, trezire.
Din punct de vedere fizic, galbenul activeaza nervii motorii. Genereaza energie pentru muschi. Dezechilibrul necesarului de energie galbena in orice parte a corpului poate duce la dezechilibrul functionarii zonei respective sau paralizia completa, din cauza deficientei energiei senzoriale si/sau motorii.
Galbenul afecteaza sistemul digestiv, tractul gastrointestinal, activitatea glandei suprarenale si activitatea emisferei stangi a creierului.
Aceasta culoare este excelenta pentru nervi si creier. Este un stimulent al muschilor si un intaritor al nervilor. Razele galbene intaresc nervii si ajuta creierul. Are proprietati de stimulare, curatare si eliminare asupra ficatului, intestinelor si pielii. Galbenul purifica reteaua sanguina. El activeaza sistemul limfatic.
Din punct de vedere psihologic, galbenul este foarte bun pentru persoanele deznadajduite si cuprinse de melancolie. In antichitate, galbenul era culoarea care anima viata. Sugera bucurie, veselie, fericire.
Galbenul este culoarea intelectului, al perceptiei si nu a ratiunii. Umbrele galben aurii sunt sanatoase atat pentru carp cat si pentru minte. Pot fi folosite pentru a usura procesul de invatare.
Culoarea galben este culoarea care atrage privirea. Este una dintre primele culori pe care majoritatea persoanelor o observa. De asemenea, este culoarea care creaza sau indica anxietatea sau tensiunea mentala.
Afectiuni ce pot fi tratate cu culoarea galben
Galbenul este un amestec de raze rosii si verzi. Pe jumatate are puterea stimulatoare a rosului si pe jumatate puterea de reparare a verdelui. Prin urmare, ambele stimuleaza functiile si repara celulele lezate.
Lumina galbena directionata spre tractul intestinal pentru o perioada scurta de timp actioneaza ca digestiv.
Stimuleaza fluxul bilei si are actiuni vermifuge.
Galbenul poate fi folosit si in cazul depresiei. Ajuta la trezirea entuzismului. Dezvolta o mai mare incredere si mai mult optimism. Este eficienta in tratarea problemelor digestive. Este benefica pentru stomac, intestine, vezica si intregul sistem excretor. Poate fi o culoare foarte eficienta pentru durerile de cap. Ajuta la echilibrarea activitatii gastrointestinale.
Afectiuni ce pot fi tratate prin utilizarea galbenului:
– constipatia
– diabetul
– eczeme
– flatulente
– boli ale rinichilor
– indigestie
– afectiuni ale ficatului
– depresie sau epuizare mentala
– paralizie
– reumatism
– afectiuni ale splinei.
Galbenul nu trebuie folosit in caz ca suferiti de:
– inflamatii acute
– delir
– diaree
– febra
– nevralgie
– grad ridicat de adrenalina
– palpitatii ale inimii.
Cantitatile mari si expunerea indelungata la culoarea galben pot transforma o persoana in una superficiala si hiperactiva. Trebuie echilibrata cu culori din spectrul albastru.
Aplicarea cromoterapiei trebuie facuta de persoane bine informate in domeniu si trebuie respectate toate atentionarile disponibile.
Albastrul este asociat cu chakra gatului, care se ocupa de vointa si comunicare. Albastrul este o culoare care calmeaza, buna pentru vindecarea insomniei. Poate fi folosita pentru probleme ale gatului, astm, stress si migrene si este buna pentru imbunatatirea abilitatilor verbale. Culoarea sa complementara este portocaliul.
Caracteristicile de baza: pacea, aspiratia, exprimarea creativa.
Din punct de vedere fizic, albastrul:
Din punct de vedere psihologic, albastrul:
Expunerea prelungita (mai mult de 10 minute) la raze albastre poate face ca oamenii sa se simta obositi si deprimati. Hainele albastre si mobila albastra, daca nu sunt combinate cu alte culori, pot cauza oboseala si deprimare.
Boli tratate cu ajutorul albastrului
Albastrul este efect de racorire pentru organism. Este relaxant. Linisteste energiile si are efect antiseptic. Intareste si echilibreaza sistemul respirator. Este excelent pentru tensiunea arteriala ridicata si toate afectiunile gatului. Este benefic in cazul afectiunilor venoase la nivel de corp.
Este o culoare foarte eficienta in usurarea bolilor copiilor, impreuna cu astm, varicela, icter si reumatism. Este una dintre cele mai bune culori pentru copii. Poate fi folosita pentru trezirea intuitiei si usurarea singuratatii. Elibereaza exprimarile artistice si inspiratia.
Albastru reduce tumorile, congestiile, febra si infectiile. Neutralizeaza furia si ura, calmeaza mintea si ochii.
Alte afectiuni in cazul carora se poate folosi albastrul:
Aceasta culoare nu trebuie folosita pe persoanele care sufera de:
Albastrul folosit in exces poate duce la o fire mult prea rece.
Rosul este asociat cu chakra de baza din regiunea sacrala. Promoveaza vitalitatea, forta, sexualitatea, vointa si vigilenta. Rosul este utilizat pentru a combate anemia, pierderea energiei, impotenta si tensiunea arteriala scazuta. Culoarea lui complementara este turcoazul.
Caracteristici
Intareste forta vietii, vointa si sexualitatea. Stimuleaza.
Rosul este elementul focului. Razele rosii produc caldura care vitalizeaza si energizeaza corpul fizic.
Rosul stimuleaza si excita nervii si sangele. Stimuleaza nervii senzoriali. Este benefic in cazul deficientelor de miros, vedere, auz, gust si atingere. Activeaza circulatia sangelui, excita fluidul cerebro-spinal si sistemele nervoase simpatice.
De asemenea, rosul este bun pentru sistemul muscular si pentru emisfera stanga a creierului. Este o culoare excelenta pentru muschii contractati.
Rosul construieste hemoglobina. Energizeaza ficatul.
Razele rosii descompun cristalele de sare din corp si actioneaza ca si catalizator pentru ionizare. Rosul este util in special in absorbtia fierului de catre corp.
In plus, elibereaza congestiile si mucoasele.
Afecteaza sistemul circulator si sexualitatea. Stimuleaza la nivel global nivelurile de energie ale metabolismului, ale extremitatilor inferioare si ale majoritatii afectiunilor sanguine. Rosul este o culoare care stimuleaza. Va energiza chakra de baza. O incalzeste si o activeaza. Trezeste forta vietii fizice.
Din punct de vedere psihologic, rosul reprezinta sanatate, foc, furie, temperament, pericol si distrugere. Rosul stimuleaza, excita si actioneaza ca iritant.
Rosul ofera unei persoane simtul puterii. Este de ajutor pentru persoanele cu probleme de vedere si prezbit.
Rosul poate fi util in tratamentul:
Rosul este folositor pentru managementul stressului. Intareste energia fizica si vointa personala. Stimuleaza pasiuni mai profunde, indiferent daca este sex sau dragoste, curajul, ura si chiar razbunarea.
Nu trebuie folosit in cazul unor persoane care sufera de dezechilibre emotionale.
Prea mult rosu va cauza febra si epuizare. Promoveaza ostilitatea, furia si violenta. Dozele prea mari de rosu supra-stimuleaza si agraveaza anumite afectiuni. Tensiunea arteriala ridicata indica un nivel prea mare al energiei rosii din sistem. Se recomanda a se utiliza razele rosii impreuna cu cele albastre. Rosul este echilibrat de culoarea verde.
Soarele ne trimite stralucirea razelor sale galbene in fiecare zi, transformandu-le in sanatate, vitalitate, lumina si caldura. Dar, tot auzind multimea de atentionari legate de efectele negative, ne ferim de soare ca de un dusman, iar crema de protectie, ochelarii de soare si sepcutele sunt armele noastre de baza. Poate soarele sa fie atat de periculos?
Soarele ne ofera beneficii pe mai multe cai. Soarele furnizeaza caldura, crescand temperatura de baza a corpului. O mai mare temperatura de baza a corpului faciliteaza functionarea crescuta a celulelor si mai multa energie. Aceasta duce la o mai buna detoxifiere si o purificare a sistemului. De asemenea, soarele regleaza ciclurile bioritmice naturale. O temperatura de baza crescuta creste nivelul cortizolului, pe parcursul zilei, ducand la relaxare si un somn mai bun pe timpul noptii.
Asa cum plantele fotosintetizeaza nutrientii de la soare, corpul nostru are si el nevoie de soare pentru propriile activitati fotosintetice. In primul rand, din razele UVB, corpul sintetizeaza vitamina D. Vitamina D este foarte cunoscuta pentru reglarea nivelului calciului si absorbtia acestuia. Este necesara pentru sanatatea oaselor si dintilor.
De asemenea, este importanta pentru functionarea sanatoasa a sistemului imunitar, functiile nervoase si pentru reglarea insulinei/ zaharului din sange, pentru o serie numeroasa de functii endocrine si digestive, vitamina D fiind un element necesar pentru sanatatea noastra.
S-a demonstrat prin studii ca unul din sapte adulti sufera de deficienta de vitamina D. Un studiu desfasurat pe pacientii dintr-o sectie de spital a aratat ca 57% aveau deficienta de vitamina D si 42% sufereau inca de deficienta de vitamina D, chiar daca li se administrase doze de suplimente de vitamina D. Cei in varsta si cei cu dureri sunt cei care prezinta, de obicei, deficienta de vitamina D. Un alt studiu a demonstrat ca 83% din 299 de pacienti cu dureri de mijloc prezentau si deficienta de vitamina D, iar altul a aratat ca 93% din 150 de pacienti cu dureri nespecifice sufereau de deficienta de vitamina D. Dupa o perioada, in urmatoarele studii, toti pacientii testati initial au declarat o alinare a durerilor, dupa 3 luni de administrare a suplimentelor cu vitamina D.
20 de minute de raze de soare pe maini, brate si fata vor produce cca. 400 UI de vitamina D. O zi cu soare de vara, intr-un costum de baie, pana pielea devine roz, va produce in jur de 20.000 UI. O zi la tropice poate duce la 100.000 UI/zi. Desi DZR este de 200 – 700 UI (700 pentru adultii in varsta), multi nutritionisti sunt de parere ca doza zilnica este de 1000 – 5000 UI pe zi. Nu foarte multe alimente contin vitamina D. Soarele sau suplimentele sunt cele mai bune surse. O crema de protectie cu un factor de protectie solara 8 va bloca cca. 95% din sinteza vitaminei D.
De asemenea, soarele stimuleaza si glanda pineala, care stimuleaza, la randul ei, o serie de hormoni cheie importanti, precum si ceasul biologic al organismului, implicit celulele cu aceasta functie. Aceste celule marcheaza trecerea timpului pentru corp, regland functiile celulare si endocrine. O zi fara razele soarelui va lasa confuze aceste celule. Ati avut vreodata acel sentiment ciudat dupa ce ati dormit prea mult duminica dimineata? De la aceste celule ati avut acest sentiment. Ochelarii de soare pot bloca aceste raze naturale, diminuand activitatile glandei pineale.
Toate acestea suna foarte frumos, dar oare soarele nu cauzeaza cancerul de piele? Da, dar nu este chiar atat de simplu. Razele UVA ale soarelui, in special cele intense din mijlocul zilei, pot produce radicali liberi, printre celulele pielii. Desigur, arsurile solare pot duce la o cantitate mai mare de radicali liberi. Acesti radicali liberi, daca nu sunt neutralizati, pot dauna celulelor pielii, creand leziuni genetice si imbatranirea prematura.
Totusi, acest proces nu prezinta nicio noutate pentru organism. Organismul este supus unui atac permanent al radicalilor liberi. Suntem inconjurati de alimente si substante chimice care formeaza radicali liberi. Leziunele genetice sunt un proces in continua desfasurare, iar mini-cancerele sunt comune si intalnite zilnic. Un corp sanatos ori neutralizeaza radicalii liberi inainte de a dauna celulelor pielii, ori scapa de celulele lezate inainte de cauza necazuri mai mari.
Secretul este un organism sanatos. Un corp sanatos si o dieta buna vor furniza antioxidanti pentru a neutraliza radicalii liberi inainte sa raneasca celulele. Nutrientii care neutralizeaza radicalii liberi produsi de razele soarelui includ vitaminele C si E din fructe si cereale; fitonutrientii beta-caroten, zeaxantina si licopen din legume, morcovi si tomate; proantocianina din fructe rosii de padure si cirese, impreuna cu alti nutrienti din fructe, legume si nuci. Pe langa aceste alimente bogate in antioxidanti, o dieta bazata pe multivitamine va va oferi o polita de asigurare extrem de eficienta.
Un sistem imunitar slabit este unul dintre indicatorii cheie ai riscului cancerului de piele. Acesta poate aparea ca rezultat al expunerii crescute la toxine, precum si din cauza deficientei de nutrienti. Inclusiv stresul poate reprezenta o povara pentru sistemul imunitar.
Concluzia: mancati o dieta sanatoasa si nu va fie frica de soare. Expunerea la soare in timpul diminetii si seara este cea mai buna. Hainele si cremele de protectie pot fi folosite in mijlocul zilei sau in cazul unei expuneri prelungite la soare. Evitati arsurile solare si aplicati un gel de aloe daca pielea devine roz. Daca nu se pot purta haine, folositi o crema de protectie sanatoasa, de preferinta fara compusi chimici.
In magazinele de pe la noi deja si-au facut aparitia o multime de lotiuni naturale pentru protectie, pe baza de vitamine si substante botanice. Acestea, impreuna cu antioxidantii, va pot ajuta sa neutralizati radicalii liberi rezultati in urma expunerii la soare.
Acum…incetati sa fiti inspaimantati de soare si petreceti o vara cat mai placuta!
De ani de zile specialistii cerceteaza care sunt efectele culorilor asupra starilor noastre de spirit, sanatatii si modului de gandire. Preferinta pentru o culoare in locul alteia poate fi legata de modul in care o culoare va face sa va simtiti.
Culorile sunt energia vizibila a luminii de diferite lungimi de unda. Fotoreceptorii din retina, denumiti conuri, traduc aceasta energie in culori. Retina contine 3 tipuri de conuri: unul pentru albastru, unul pentru verde si unul pentru rosu. Noi percepem alte culori prin combinarea acestora trei.
Atunci cand energia culorii intra in corpurile noastre, ea stimuleaza glandele pituitara si pineala. Acestea, la randul lor, afecteaza producerea anumitor hormoni, iar acestia influenteaza o varietate de procese fiziologice. Acest lucru explica de ce s-a descoperit ca o culoare poate influenta direct gandurile, starile si comportamentul unei persoane, o influenta despre care specialistii cred ca este separata in mod distinctiv de factorii psihologici si culturali. Se pare ca exista efecte ale culorilor si asupra oamenilor orbi, care pot simti culoarea ca rezultat al vibratiilor energetice create in organism.
In 1942, oamenii de stiinta rusi au demonstrat ca lumina rosie stimuleaza sistemul nervos simpatic, in timp ce luminile albe si cele albastre stimuleaza sistemul nervos parasimpatic. Alte experimente au descoperit ca anumite culori stimuleaza secretia de hormoni, in timp ce alte culori o inhiba.
Culorile specifice pot avea efecte si asupra unor anumite boli. Simptomele bolilor acute eruptive, precum variola si rujeola, au fost alinate in momentul in care pacientii au fost pusi intr-o camera cu ferestre rosii. Melancolicii s-au recuperat si ei, dupa cateva ore intr-o astfel de camera. Durerile si depresiile au raspuns foarte bine la terapia ce utilizeaza lumina intermitenta puternica sau cu lumini colorate. Aceste tratamente altereaza productia neurochimica din creier, acest lucru contand pentru efectele pozitive.
Oamenii de stiinta sunt, in prezent, de parere ca creierul are raspunsuri specifice pentru frecventele diferite ale luminii intermitente si pentru frecventele diferite ale diverselor culori. Ei accentueaza faptul ca problemele legate de somn pot fi vindecate intr-o singura zi prin aceasta metoda. Problemele legate de schimbarea starilor de spirit pot dura mai mult, adica o saptamana sau doua de tratament continuu.
Fotostimularea cu lumina intermitenta alba opaca sau cu lumina violeta reduce stresul si durerile cronice. Utilizarea fotostimularii sau sincronizarea undelor creierului pentru asistarea relaxarii si inducerii hipnozei a fost descoperita inca din 1948. A fost folosita, de asemenea si impreuna cu electroencefalograma, ca adjuvant in diagnosticarea epilepsiei.
Lumina este descrisa adesa ca medicina viitorului. Reprezinta un mediu terapeutic important, care afecteaza profund vietile oamenilor.
Utilizarea culorilor ca terapie dateaza de multi ani. Egiptenii si grecii din antichitate au construit temple de vindecare cu ajutorul luminii si culorii. Utilizarea culorii a fost incorporata total in medicina chinezeasca si indiana, fiind si in prezent parte a medicinei ayurvedice.
In Europa si Statele Unite ale Americii interesul pentru uzul terapeutic s-a dezvoltat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. In 1878, dr. Edwin Babbitt a publicat lucrarea “Principiile luminii si culorii”, in care recomanda diverse tehnici pentru utilizarea culorilor in vindecare.
Interesul a crescut si mai mult in acest domeniu. In prezent exista sute de practicieni care utilizeaza o gama larga de tehnici terapeutice pe baza de culori. Astazi, cromoterapia este o tehnica complet acceptata in medicina complementara.
Fiintele umane sunt produsele unor obiceiuri si mosteniri. Inainte de inventarea ceasurilor cu alarma, multi fermieri se trezeau cand auzeau cantecul cocosilor, care anunta venirea diminetii. Mulgeau vacile, lucrau la ferme si mergeau seara la culcare. Pe atunci nu exista electricitate. Astfel, lumina zilei anunta inceperea si terminarea multor activitati.
Stilul modern de viata difera semnificativ de aceste zile trecute. Majoritatea ne trezim dimineata, dar nu din cauza cocosului sau simtind razele aurii de soare cum isi fac loc in camerele noastre. Ne trezim dupa alarma ceasului sau a radioului. Multi dintre noi au probleme cu trezitul de la prima ora a diminetii, asa ca apasam pe butonul “amanare” pentru a mai beneficia de cateva minute pretioase de somn. Ferestrele au perdele grele, asa ca multe persoane nu apuca sa vada razele, decat atunci cand ies din casa. Seara, stam pana tarziu pentru a ne uita la emisiuni TV sau filme.
Problema este ca sistemul nostru are nevoie de somn. Studiile pe animale au demonstrat ca au anumite programe prestabilite pe care le urmaresc zilnic, in functie de anotimp. Toamna, majoritatea plantelor si animalelor se pregatesc pentru hibernarea din perioada iernii. Multe pasari migreaza spre sud pentru a face fata iernii. In acest anotimp, nu mananca foarte mult, deoarece nu exista foarte multa mancare la dispozitia lor. Dar, primavara, natura prinde viata. Pasarile se intorc din sud. Copacii incep o noua dezvoltare.
Multe animale isi planifica evenimentele din vietile lor in functie de sezon, astfel incat functiile sa fie indeplinite intr-un mod cat mai eficient. Spre exemplu, mieii sunt nascuti doar primavara, cand exista suficienta mancare pentru mama, ca sa isi hraneasca nou-nascutul. Majoritatea speciilor de animale isi coordoneaza imperecherea, astfel incat nasterea sa aiba loc in anotimpul cand exista mancare din belsug. In padurile tropicale, pasarile asteapta sezonul uscat pentru a se imperechea. Pe continental Arctic, imperecherea este planificata, atfel incat sa coincide cu topirea zapezii.
Intrebarea este cum stiu animalele sa prevada anotimpurile? Datorita fluctuatiilor de temperatura? Nu se prea poate, deoarece, uneori avem timp de vara si toamna. Se pare ca cel mai important factor este lumina zilei, sau mai precis ciclul zi-noapte. Animalele si plantele simt scurtarea zilelor toamna si sosirea primaverii. Primavara, marirea zilei semnifica venirea primaverii si a verii. Majoritatea expertilor horticultori stie lucrul asta. Ei manipuleaza “orele de zi” sau pentru a seta florile sa infloreasca atunci cand trebuie.
Se pare ca fiintele umane sunt si ele influentate de lumina. Lumina determina ciclul somn – trezire. In majoritatea animalelor si oamenilor, dorinta de a dormi este data de secretia unui hormon, denumit melatonina. Melatonina este produsa de o glanda mica, glanda pineala. Seara, glanda pineala reactioneaza la diminuarea nivelului de lumina si incepe sa secrete melatonina, care este eliberata in sange si curge prin tot corpul, facandu-ne somnorosi. Secretia scade la mijlocul noptii, in timpul celor mai grele ore de somn. Dimineata, stralucirea luminii puternice in ochi atinge glanda pineala, care reactioneaza, oprind productia de melatonina, indepartand astfel si dorinta de a dormi.
Glanda pineala este strans legata de restul sistemului hormonal. In consecinta, productia de melatonina influenteaza si functionarea altor parti ale corpului. In timpul intunericului si somnului, melatonina modifica secretia de hormoni din organe precum glanda hipofiza, glanda suprema a sistemului hormonal. Glanda hipofiza regleaza secretia de hormoni care controleaza cresterea, productia de lapte, de ovule si sperma. Regleaza si actiunea glandei tiroide, legata de metabolism si a glandelor suprarenale, care controleaza excretia. Este evident ca fluctuatiile de lumina si intuneric in functie de sezonul din an va influenta si ritmul de crestere, reproducere si al activitatilor animalelor si oamenilor.
Statisticile arata ca in ciuda traitului si lucratului in “structuri inchise”, corpurile noastre raspund mediului exterior si la variatiile anotimpurilor. Oamenii de stiinta au demonstrat ca ritmul de crestere la copii este afectat de anotimpuri. Spre exemplu, studiile desfasurate in Germania, Suedia si Scotia arata ca greutatea si inaltimea cresc mai rapid primavara si la inceputul verii. In multe tari, ritmul de conceptie atinge varful in vara, atunci cand ziua este mai lunga.
Numeroase teste si incercari arata ca anotimpurile au influentat durata si perioada de somn, starea de alerta, obiceiurile legate de dieta, starea de spirit, menstruatia si activitatea sexuala.
La inceputul anilor 80, oamenii de stiinta care cercetau depresiile au constatat un tipar foarte bine stabilit al simptomelor, care deveneau mai grave in timpul lunilor de iarna lunga, in special in emisfera nordica. Aceste simptome se atenuau si dispareau complet, pe masura ce vara revenea la conducere.
In 1982, Institutul National de Sanatate din Australia a identificat depresia de iarna si a inventat termenul “SAD” (trist) pentru “Seasonal Affective Disorder” (tulburare afectiva sezoniera).
Cercetatorii au descoperit ca “SAD” era legata de un dezechilibru al ritmurilor circadiene naturale. Ritmurile circadiene, sau ceasul intern al organismului, administreaza perioada de dormit, productia de hormoni, temperatura corpului si alte functii biologice.
In 1984, acesti cercetatori pionieri au descoperit ca expunerea la lumina alba puternica este foarte eficienta in tratarea tulburarilor afective sezoniere (SAD).
Pentru multi ani, doctorii au retrogradat terapia prin lumina, situand-o la periferia stiintelor credibile. Abia in 2001, specialistii Institutul National de Sanatate din Australia, Universitatea de Medicina Thomas Jefferson si Organizatia pentru sanatate Apollo au inteles pe deplin cum expunerea la lumina puternica, in mod specializat, stimuleaza producerea de substante chimice pentru a alina simptomele asociate cu depresiile sezoniere.
Echipa doctorului George Brainard de la Universitatea de Medicina Thomas Jefferson a identificat un fotoreceptor in ochiul uman, care este responsabil pentru reactiile la lumina si controlul producerii de melatonina.
Au descoperit, in mod special, ca lumina variind intre 447 si 484 nanometri este responsabila pentru suprimarea productiei de melatonina si schimbarea ritmurilor circadiene. Intr-adevar, aceasta latime de banda este de pana la 10 ori mai eficienta decat alte lungimi de unda. Aceasta tehnologie este cunoscuta sub denumirea de BLUEWAVE (“unda albastra”).
Cum functioneaza terapia cu lumina?
In momentul expunerii la tehnologia BLUEWAVE, undele de lumina patrund in ochi. Un nerv care conecteaza retina cu un punct cheie din zona hipotalamusului este activat in acel moment. Odata activat, hipotalamusul trimite un semnal catre glanda pineala. Glanda pineala suprima imediat extragerea hormonului melatonina si stimuleaza productia de serotonina, un hormon activ.
Pe masura ce serotonina este eliberata, deveniti mai activi, mai energici si mai alerti. Aceasta actiune imbunatateste concentrarea si motivarea.
Aceasta cercetare de ultima ora a redefinit directia multor stiinte si a deschis mintile si celor mai vajnici sceptici.
In prezent, cercetatorii care studiaza stiinta somnului recunosc ca terapia cu lumina puternica este un tratament eficient pentru tulburarile de somn legate de ritmurile circadiene si este folosit adesea.
Organizatiile interesate de siguranta persoanelor la locurile de munca au introdus terapia prin lumina puternica ca masura de siguranta pentru angajatii care lucreaza in schimburi de noapte sau in zone cu iluminat slab, cum ar fi minele.
An de an, importanta unui ceas biologic reglat si a impactului sau asupra vietii zilnice este identificata ca un ingredient vital pentru o sanatate stabila, mentala si fizica. Aceasta schimbare in conceptii si practice a deschis drumul si unor noi cercetari si pentru alte boli, cu rezultate uimitoare, care nu au mai dat rezultate de cateva decenii.
Cercetarile care folosesc terapia prin lumina puternica sunt in prezent desfasurate in zone precum Parkinson, Alzheimer, sindromul oboselii cronice si sanatatea menstruala a femeilor.
In ultimii ani, tratamentele cu lumina impotriva acneei au primit din ce in ce mai multa atentie, iar dintre toate metodele, cea mai populara este terapia fotodinamica. Astfel, aceasta noua metoda iese la suprafata ca noul tratament minune pentru cei ce sufera de acnee moderata sau severa. Oare terapia fotodinamica ar putea fi viitorul tratarii acneei?
Ce este terapia fotodinamica?
Terapia fotodinamica (TFD) este o terapie non-invaziva, care utilizeaza tratamente cu lumina impreuna cu aplicarea unui agent fotosensibilizator, mai precis 5-acid aminolevulinic. Agentul fotosensibilizator este aplicat pe piele, facand pielea sa fie mult mai receptiva la lumina. Dupa indepartarea agentului fotosensibilizator, se administreaza tratamentul cu lumina. TFD a fost initial aprobata de FDA pentru utilizarea in tratarea cancerului. In prezent este considerata o meoda sigura si eficienta pentru tratarea acneei.
Terapia fotodinamica actioneaza prin micsorarea celulelor uleioase din piele. Acest lucru poate reduce cantitatea de ulei din pori, reducandu-se astfel si comedoanele. Pentru cei ce sufera de acnee moderata sau severa, care nu reactioneaza la tratamentele traditionale, aceasta metoda este o veste foarte buna. Terapia fotodinamica cu acid aminolevulinic va distruge bacteriile care cauzeaza exploziile de acnee si normalizeaza activitatea celulelor moarte din foliculi. Ajuta si la imbunatatirea starii generale a texturii pielii si prezinta sperante si pentru vindecarea cicatricilor provocate de acnee.
Metode de tratament
Daca multi dintre pacientii care au participat la primele teste al terapiei fotodinamice au spus ca au resimtit dureri de la medii la mari, in prezent, tratamentele administrate sunt practic lipsite de dureri, datorita contactului foarte redus.
Majoritatea tratamentelor terapiei fotodinamice de scurta durata incepe cu abraziunea microdermei, pentru a indeparta excesul de celule moarte de pe suprafata pielii si imbunatatirea penetrarii acidului aminolevulinic. Agentul fotosensibilizator (acid aminolevulinic) se aplica pe piele si i se permite mentinerea pentru o perioada de la 15 la 60 de minute. Agentul este apoi indepartat si pielea este tratata, cel mai des, cu lumina albastra.
Se face o serie de 3 sau 5 sedinte de tratament pe o perioada de 2 sau 4 saptamani. Numarul de sedinte recomandate depinde de severitatea acneei. Unii pacienti pot prezenta rezultate imbucuratoare si dupa prima sedinta.
Terapia fotodinamica poate fi folosita si impreuna cu alte tratamente impotriva acneei, cum ar fi utilizarea acidului salicilic.
Rezultate
Rezultatele terapiei fotodinamice cu acid aminolevulinic par promitatoare. Unele studii au aratat imbunatatiri semnificative ale aparitiei acneei, imbunatatirea texturii pielii si reducerea cicatricilor cauzate de acne. Unii pacienti au declarat ca au observat o diminuare de 50% pana la 75% a acneei.
Efecte secundare
Efectele secundare ale terapiei fotodinamice de scurta durata includ roseata si/sau exfolierea zonei tratate. Pacientii au declarat ca aceste efecte sunt similare cu arsurile solare. Dar in general sunt usoare si se rezolva foarte rapid.
In concluzie …
Rezultatele terapiei fotodinamice cu acid aminolevulinic par promitatoare. Din pacate, aceste tratamente costa mult mai mult decat tratamentele conventionale. Totusi, trebuie luat in considerare ca si alte tratamente medicamentoase sunt scumpe si dau efecte secundare grave. Luand in considerare raportul calitate-pret, terapia fotodinamica poate fi considerata o alternativa eficienta.
Micuta depresie care incepe sa se insinueze in casele noastre, in mintea noastra incepand din noiembrie si pana in primavara nu este chiar o fatalitate. Nu trebuie sa va repeziti la medic dupa pastile. Remediul este atat de simplu! Lumina!
Fara chef de viata si letargici
Intre o treime si o jumatate dintre noi acuza o scadere a moralului si a energiei pe parcursul iernii. Principalul responsabil: scaderea luminii legata de racirea zilelor si timpul urat.Nevoia de soara este vitala. Organismul are nevoie de o intensitate luminoasa de cel putin 2000 lux pe zi, timp de doua ore, pentru a-si pastra echilibrul intern.
Dar incepand cu toamna aceasta scade. In Bucuresti, luminozitatea scade de la 100 000 lux pana la 1500, pentru ca iarna sa atinga 500 luz in interiorul casei. De aici apar o serie intreaga de perturbari, precum oboseala matinala, lipsa de chef, insomnia, pe care specialistii le aduna sub numele de tulburare sezoniera.
Spune STOP hormonului care aduce somnul
Secretul scaderii tonusului se gaseste intr-o mica glanda situata in spatele retinei – epifiza. Aceasta glanda secreta melatonina, un hormon somnifer care este la baza tuturor nevoilor noastre de somn. Cu cat primeste mai multa lumina naturala, cu atat ritmurile noastre sunt mai armonioase. Iarna cand intensitatea luminoasa scade sub 2000 lux, secretam o cantitate importanta de melatonina. de unde si somnolenta.
Pentru a compensa acest “decalaj solar”, tratamentul se sprijina pe lumina. Nu ignorati trucurile care merg: in zilele cu mult soare, stati cat mai mult afara. Daca va expuneti frumusetii zapezii pe partia de ski, puneti-va ochelrii de soare din vara. Iar in week-end, oricum ar fi timpul, faceti plimbari lungi. Chiar si cand e filtrata de nori, lumina soarelui ajunge la voi.
Luminoterapia la noi acasa
Investiti intr-un simulatori de rasasit de soare. Acest aparat mic ofera lumina progresiva pentru a declansa o trezire delicata. Gasiti oferta de la Philips sau de la Aurora Sunrise. Puteti sa va echipati biroul sau bucataria cu o lampa de luminoterapie si aprindeti-o dimineata timp de 2 ore.
Exista si ochelari si casti luminoase pe care sa le puratti cate o jumatate de ora pe zi, cum ar fi Luminette sau Light Visor. Daca aceste mici mijloace nu sunt suficiente pentru a alunga deprimarile iernii sau acestea se agraveaza, mergeti la edic. Lipsa de lumina poate agrava anumite depresii si atunci, alte tratamente sunt indicate.
Pana atunci, Lumina fie cu voi pe timpul iernii!
Lumina este un fenomen natural. Dar societatea moderna in care traim are tendinta de a valoriza excesiv tehnologia si de a banaliza naturalul. Cine se intreaba daca avem suficienta lumina? Cu toate acestea, din timpuri stravechi, savantii si intelepciunea populara au observat influenta anotimpurilor asupra sanatatii noastre si mai ales asupra starii noastre de spirit.
A trebuit sa asteptam anii saizeci ca sa incepem sa facem conexiuni intre variatiile sezoniere ale starii de spirit si influenta luminii asupra organismului nostru. In zilele noastre, utilizarea luminii ca terapie recunoscuta, din ce in ce mai bine structurata, este inca putin cunoscuta de public.
Luminoterapia face parte din marea familie a fototerapiilor care folosesc anumite surse de lumina, de intensitati si culori diferite, uneori combinate cu fotosensibilizatori pentru a ingriji orice fel de afectiuni, mai ales cele legate de piele.
Luminoterapia consta in expunerea zilnica la o lumina artificiala de culoare alba, de spectru larg, imitand-o pe aceea a soarelui, pentru a trata in principal tulburarile asociate dereglarilor ceasului biologic intern, cum ar fi depresia sezoniera.
Principiile de baza si cum functioneaza
I. Lumina:
II. Ochiul, fotoreceptorul:
III. Ritmurile biologice:
Definitia luminoterapiei
Este un tip de fototerapie in care ochii subiectilor sunt expusi la o lumina fara radiatii ultraviolete si infrarosii. Dozajul de lumina este exprimat in LUX pe o perioada determinata.
Lux-ul este unitatea de stralucire pe unitatea de suprafata. O suprafata primeste un Lux cand este situate perpendicular si la o distanta de un metru de o sursa luminoasa cu o intensitate de o candela.
Exemple de Lux:
Luminozitate exterioara:
Luminozitate interioara:
Luminozitatea primavara pe timp frumos:
Principala utilizare a luminoterapiei, care este, de asemenea, si cea mai bine dovedita stiintific, este depresia sezoniera. Acest sindrom apare la apropierea iernii, pe masura ce lumina de afara incepe sa se diminueze. Acest lucru pare a avea un efect nefast asupra ceasului biologic intern la anumite persoane, iar originea acestui sindrom este necunoscuta.
In tarile nordice 3 pana la 6% din populatie sufera de aceasta depresie si prezinta simptome, precum stare depresiva, oboseala cronica, o scadere a libidoului, o nevoie exagerata de somn, treziri dificile, crize de bulimie sau apetit exagerat de mare, mai ales pentru zahar si hidrati de carbon paine, cartofi. In Canada aproape 3% din populatie este afectata de depresia sezoniera.
Se foloseste luminoterapia si pentru a lupta impotriva altor simptome asociate dereglarii ceasului biologic intern, cum ar fi tulburarile de somn si sindromul premenstrual, sau pentru a combate problemele atribuite decalajului orar sau a muncii in timpul noptii. Ea ar putea sa fie utila in anumite cazuri de depresie, ca cea de dupa nastere sau depresia nonsezoniera la persoanele in varsta.
Luminoterapia ar putea avea, de asemenea, si efecte preventive impotriva acelorasi probleme, mai ales pentru persoanele care, in fiecare an, resimt o usoara depresie hibernala sau pentru cele care lucreaza toata ziua fara a vedea lumina zilei, intr-un birou sau uzina.
Intrand in organism prin intermediul ochilor, lumina joaca un rol fundamental in reglarea ritmurilor circadiene, adica a acelora care se impart in perioade de aproximativ 24 de ore somn-trezire, variatii ale temperaturii corpului, odihna, hormoni.
Aceste ritmuri, care sunt generate de catre ceasul nostru biologic intern, se numesc endogene. Unele dintre ele pot sa nu dureze exact 24 de ore si sa se sincronizeze cu indici ale mediului extern, cum ar fi lumina zilei, astfel incat sa-si pastreze ritmul corect. Lumina participa, deci, la reglarea constanta a ceasului nostru intern. Aceasta controleaza, de asemenea, si alte ritmuri biologice, mai mult sau mai putin lungi, cum ar fi declansarea menstruatiei la femei.
Daca ritmurile care sunt supuse ceasului nostru biologic nu mai sunt sincronizate cu ziua si noaptea, resimtim simptome deranjante. Exemplul cel mai clar este experienta cu decalajul orar care ne face sa dormitam timp de o zi pentru ca ritmurile noastre endogene sunt convinse ca este noapte.
In functie de semnalele trimise de ceasul biologic, organismul poate sa produca melatonina, hormon al somnului, dimineata si nu seara. In functie de caz, am putea sa ne reglam ceasul expunandu-ne la lumina, unul dintre indiciile cu cele mai puternice efecte asupra acestuia, intr-un anumit moment al zilei si astfel sa dam inainte sau inapoi ceasul intern. Pentru reglarea ceasului intern putem lua melatonina, la momentul potrivit.
De altfel, atunci cand lumina intra in ochi, ea este transformata in semnale electrice care, trimise la creier, actioneaza asupra neurotransmitatorilor. Unul dintre acestia, numit serotonina, deseori numit hormonal fericirii, regleaza buna dispozitie si guverneaza asupra productiei de melatonina responsabila de ciclul somn-trezire.
Contribuie la traterea depresiei sezoniere
Luminoterapia este un tratament care este extrem de recomandat pentru depresia sezoniera. Trei analize publicate in 1997, 1999 si 2005 au ajuns la concluzia ca eficacitatea luminoterapiei si a simularii artificiala a zorilor pot reduce gravitatea simptomelor de depresie.
Recent, doua articole clinice au comparat efectele luminoterapiei cu cele ale psihoterapiei si antidepresivelor. Subiectii au primit fie un tratament de luminoterapie 10000 lux, 30 de minute pe zi combinate cu medicamete placebo, fie luminoterapie placebo, 100 lux, combinata cu un antidepresiv real, 20 mg pe zi de fluoxetina. Cercetatorii au constat ca gradul de reducere a simptomelor este aproape acelasi in ambele cazuri, de aproximativ 50%.
Contribuie la tratarea depresiei
O sinteza sistematica publicata in 2004, care porneste de la o analiza a 20 de teste clinice, incluzand 620 de subiecti, a concluzionat ca luminoterapia are o eficacitate modesta, dar promitatoare in combaterea depresiei nonsezoniere. Autorii insista totusi asupra faptului ca testele clinice erau de scurta durata, ca au fost realizate pe putini subiecti si ca lipseau detaliile metodologice.
Publicata in 2005, o meta-analiza incluzand 20 de teste clinice, dintre care 3 se refereau la depresia non sezoniera, au relevant ca luminoterapia inducea o reducere a gravitatii simptomelor la subiecti. Concluzii similare au fost avansate de catre alti autori ai unei sinteze sistematice publicate in 2005, care avea ca obiectiv sa evalueze diferitele abordari in tratarea depresiei la persoanele in varsta. Un alt test clinic publicat in acelasi an nu a observat efecte antidepresive superioare unui placebo la un grup de 81 de persoane in varsta.
In sfarsit, doua teste clinice au evaluat efectele luminoterapiei in cazul persoanelor suferind o depresie majora. In aceste doua teste, toti subiectii au fost tratati cu un antidepresiv. Rezultatele indica faptul ca luminoterapia, 10000 lux, diminueaza semnificativ simptomele depresiei si amelioreaza starea generala, aceasta in comparative cu un placebo sau cu un tratament luminoterapeut de intensitate medie, 4000 lux. Autorii au concluzionat ca luminoterapia ar putea sa fie o interventie terapeutica eficace pentru a diminua simptomele depresiei si ar putea fi folosita ca adjuvant al terapiei medicamentoase.
Faciliteaza somnul combatand insomnia, trezitul matinal precoce.
Jucand un rol in reglarea ritmurilor circadiene, luminoterapia ar putea ajuta in usurarea somnului. Resultatele unor teste clinice au demonstrat ca, in comparatie cu tratamentele placebo, sedintele de luminoterapie sunt mai eficiente pentru ameliorarea diferitelor probleme cu somnul: trezitul matinal precoce, insomnia initiala si sindromul somnului in faza tarzie, adica tendinta de a nu putea dormi decat foarte tarziu in noapte.
In ceea ce priveste simularea zorilor, un studiu realizat pe 77 de persoane, unde fiecare subiect avea control deplin, a concluzionat ca aceasta practica ar creste calitatea somnului. Cu toate acestea, rezultatele unui test clinic inclus intr-o sinteza sistematica indica faptul ca simularea zorilor nu a indus un efect benefic pe durata somnului in cazul a 13 subiecti ce sufereau de dementa. Alte cercetari vor fi necesare pentru a elucida prin ce mecanisme simularea zorilor ar putea influenta somnul.
Reduce problemele legate de decalajul orar, calatoriile cu avionul si orarul de noapte
Rezultatele catorva teste clinice au revelat ca, in comparatie cu un grup de control, luminoterapia ar putea fi eficienta pentru a modifica ritmurile biologice interne si ar putea sa ajute in reducerea decalajului orar produs de transportul aerian si ameliorarea somnului celor care muncesc noaptea. Mai multe studii bine controlate, efectuate pe un numar mare de subiecti, vor totusi necesare inainte de a putea decide asupra eficacitatea acestei abordari.
Reduce simptomele depresive legate de sindromul premenstrual
O sinteza sistematica publicata in 2005 a reperat 4 teste clinice realizate pe 55 de subiecti, care au evaluat eficacitatea luminoterapiei impotriva simptomelor depresive legate de sindromul premenstrual. Cum aceste teste prezentau rezultate contradictorii, autorii au concluzionat ca nu exista momentan dovezi privind eficacitatea luminoterapiei in diminuarea depresiei legate de aceasta problema.
Reduce crizele de bulimie asociate schimbarilor sezoniere
Trei teste clinice incluzand 17, 34 si 18 femei suferind de bulimie asociata anotimpurilor au fost publicate. Rezultatele primelor doua teste indica faptul ca tratamentele cu luminoterapie ar putea diminua frecventa crizelor in comparatie cu tratamentul placebo.
Rezultatele celui de al treilea test nu au demonstrat efecte pozitive superioare placebo. Trebuie totusi sa notam faptul ca intensitatea luminii nu era, in acest caz, decat de 2500 lux fata de 10000 lux in primele doua teste. In fine, rezultatele unui studiu fara grup controlat, compus din 22 de femei, arata ca luminoterapia ar putea fi eficace pentru reducerea frecventei episoadelor bulimice.
Luminoterapia consta in simple sedinte de expunere la o luminozitate puternica la nivelul ochilor. Aceasta luminozitate trebuie sa se situeze intre 2500 si 10000 de lux. Desi nu exista nici un dubiu ca procesul se declanseaza cu un mesaj nervos transmis de catre retina la creier, exista inca multe necunoscute in mecanismul terapeutic al luminii. Din cele 60 de studii facute, se disting doua ipoteze clare:
Aparatele pentru luminoterapie nu erau initial destinate decat unei folosiri profesioniste, de catre medici si psihiatri, dar de cativa ani au reusit sa se “democratizeze”. Orice persoana care are nevoie poate sa foloseasca propria lampa de luminoterapie. Pentru a-si administra tratamentul cu o eficienta perfecta, pacientul trebuie sa respecte cateva reguli importante.
Mai intai trebuie sa se asigure ca lampa folosita este suficient de puternica si ca ea nu prezinta nici un risc pentru utilizator. Lampele care produc o mare cantitate de raze ultraviolete si infrarosii, cum ar fi lampile cu halogen, nu trebuie folosite, pentru ca ar putea produce leziuni ochilor si pielii utilizatorului.
Este preferabil ca sedinta sa aiba loc dimineata. Oricare ar fi tipul aparatului, utilizatorul trebuie sa-l orienteze spre fata, astfel incat ochii sa fie in campul luminii. Luminarea oricarei alte parti a corpului nu are nici un efect terapeutic.
Utilizatorul trebuie sa tina ochii larg deschisi, dar nu e necesar sa priveasca fix sursa de lumina. Atata vreme cat ochii sunt luminati, putem sa citim sau sa privim monitorul computerului.
Durata unei expuneri depinde de puterea luminii. Pentru o expunere de 2500 Lux trebuie sa stam 2 ore, pe cand la 10000 Lux, 30 de minute sunt suficiente.
Binefacerile tratamentului se pot simti dupa 4-5 zile de folosire a aparaturii. Cu toate acestea anumiti pacienti pot observa efectele abia dupa 10 zile. Intreruperea tratamentului timp de 1-3 zile nu produce reaparitia imediata a simptomelor pe care le tratam. Cu toate acestea este bine sa se faca cel putin 4-5 sedinte pe saptamana pe toata perioada anului cand lumina este extrem de scazuta.
Simulatorul de zori sau lampa pentru trezire permite sincronizarea ceasului biologic, reconstituind o trezire naturala printr-o intensitate luminoasa progresiva fara agresivitatea si stresul mijloacelor obisnuite de trezire – sonerie, radio – care deseori duc la o trezire grea si o oboseala matinala. Simulatorul ne regleaza ceasul intern indicand organismului sincronizarile zi-noapte.
Aceasta ne permite sa adormim mai bine prin imitarea apusului soarelui. Dimineata aparatul ne indica faza de trezire imitand rasaritul soarelui si declansand secretarea de cortizol, hormon anti-stres. Orice persoana, adulta sau copil si chiar bebelusi, poate beneficia, datorita simulatorului de zori, de o adormire si o trezire facuta de o lumina naturala si placuta. Simulatoarele sunt folosite si in pediatrie pentru somnul bebelusilor si pentru adaptarea lui la alternanta zi/noapte.
Ochelarii pentru luminoterapie Luminette sunt un aparat usor, ergonomic si cu o eficacitate garantata ce asigura pacientului un confort fara precedent. Luminette foloseste o lentila de difractie dintr-o rasina fina ce ofera un microrelief obtinut printr-un procedeu de inregistrare holografic.
Aceasta, gravata cu ajutorul uneii raze laser, permite condensarea catre pupila a luminii emise de catre o sursa – 4 diode electroluminescente miniaturizate si plasate deasupra fiecarui ochi – plasata in afara campului visual. Aceasta lentila permite concentrarea fascicolelor de lumina intr-un loc precis, la jumatatea inferioara a retinei. Ochelarii au o autonomie de o ora maxim.
Contraindicatii
Se pare ca luminoterapia nu antreneaza daune oculare de scurta, medie sau lunga durata, cu toate acestea anumite precautii trebuie luate. Deoarece razele ultraviolete pot fi daunatoare pentru ochi, trebuie sa ne asiguram ca lampa nu emite UV sau ca are un filtru UV.
Pe de alta parte, chiar daca efectele secundare sunt mai degraba rare, posibilitate de dureri de cap, agitatie si insomnie, specialistii nu sfatuiesc acest tratament sa fie folosit de catre persoanele suferind de anumite probleme oculare, cataracta, retinita pigmentara, glaucom, cat si anumite boli ce afecteaza retina, de exemplu diabetul. De asemenea, persoanele ce folosesc medicamente cu efect fotosensibil, cum ar fi litiu, nu ar trebui sa recurga la luminoterapie.
Luminoterapia este contraindicate si in urmatoarele cazuri:
De altfel, se pare ca anumite tratamente cresc sensibilitatea la lumina – a se vedea antibioticele, precum tetraciclina. De aceea este recomandat oricarei persoane care urmeaza un astfel de tratament medicamentos sa-si consulte medicul curent inainte de a folosi un aparat de luminoterapie.
In general, orice persoana care se poate expune luminii solare poate folosi fara nici un risc o lampa de luminoterapie. Persoanele sensibile la lumina trebuie sa consulte un medic in prealabil.
Efecte secundare
Efectele secundare in luminoterapie sunt foarte rare, limitandu-se la dureri de cap si iritatii la nivelul ochilor. Reducerea intensitatii luminii indepartand aparatul duce cel mai adesea la disparitia acestor efecte. Daca persista, este recomandabil sa se consulte un medic.
Masuri de securitate
Aparatele pentru luminoterapie trebuie testate si omologate inainte de a fi vandute pe piata. Trebuie sa raspunda unor norme stricte de securitate si sa apartina categoriei de aparate electro-medicale, incadrate de directiva europeana 93/42/EEC. De aceea este preferabil pentru securitatea utilizatorului si eficacitatea tratamentului, sa nu se practice luminoterapia decat cu aparate special destinate acestui tratament.