Plante 67
Socul – ce stiti despre el?
Socul nu poate ingriji bronsita sau gripa, dar va poate ajuta sa evitati ca acestea sa se instaleze. Folositi-va de soc pentru a trece cu gratie peste iarna.
In natura socul este usor de recunoscut datorita bobitelor sale negre, pline de suc violet. Actiunea sa se datoreaza sinergiei diferitelor flavonoide, pigmentilor si esentelor care il compun. Ceea ce o face speciala este capacitatea de a gasi cai multiple de evacuare a toxinelor din organism, intarind in acelasi timp sistemul imunitar. O dubla actiune ce se regasese si local la nivelul mucoaselor: calmeaza inflamatiile, formand o membrana protectiva.
Facilitand transpiratia, socul usureaza evacuarea toxinelor. Deoarece are proprietati diuretice, el detoxifica rapid organismul si contribuie la scaderea febrei. Antioxidantii sai si compusii aromatici stimuleaza si sistemul imunitar. Local, mucilagiul florilor este extrem de emolient. Impreuna cu falvonoizii, care sunt anti-inflamatori, ele desfunda caile respiratorii, sinusul, fara sa irite mucoasa.
Faceti o cura preventiva cand incepe vremea sa se raceasca. Infuzie de soc: o lingura la 250 ml de apa, de 2-3 ori pe saptamana.
Datorita virtutilor sale sudorifice si diuretice, socul ajuta la curatarea porilor pielii. Mucilagiile florilor permite calmearea iritatiilor superficiale. Acestea se aplica sub forma de comprese imbibate in infuzie sau in apa florala de soc si se foloseste pentru pielea capului, iritatii ale ochilor, abcese etc.
Gargara cu soc da rezultate interesante in cazul mucoaselor inflamate. Flavonoizii favorizeaza cicatrizarea, iar taninele se asociaza cu proteinele pentru intarirea barierei membranare. Gargara se face cu infuzie – o lingura de soc la 150 ml de apa.
Bobitele de soc contin pigmenti care le da coloratia violeta. Aceste molecule au o actiune anti-inflamatoare eficace asupra poliartritelor si gutei. Puterea diuretica a socului permite eliminarea deseurilor care se strang in articulatii.
Atenueaza de asemenea durerile nervoase. Socul actioneaza asupra sciaticilor si nevralgiilor. Folositi plante uscate, ticturi, apa florala. Atentie: uleiul esential de soc nu exista.
Socul nu este indicat femeilor insarcinate si copiilor sub forma de extract din fruct si tinctura, pentru ca pot provoca probleme digestive. Fiti atenti cand mancati fructele crude. Acestea contin un derivat al cianurii care poate fi toxica in doze puternice. Acesta dispare atunci cand fructele sunt gatite.
Maitake sau ciuperca dansatoare
Maitake inseamna in limba japoneza “ciuperca dansatoare”. Se spune ca in antichitate cine gasea o astfel de ciuperca dansa de bucurie pentru ca putea fi schimbata cu argint in greutate echivalenta.
Origine si substante bioactive
Ciuperca Maitake este raspandita pe tot globul, este apreciata mai ales in Asia, dar in ultimii ani este subiectul multor cercetari in Statele Unite. Inca din antichitate ciuperca era foarte pretuita. Locurile unde crestea erau secrete, lasate mostenire din generatie in generatie. Maitake a inceput sa fie cultivata abia in deceniul 8 al secolului trecut.
Are in compozitie o concentratie foarte mare de ergosterina, o forma a vitaminei D. De asemenea contine vitamine din grupul B-urilor, acid folic, zinc, fier, potasiu si magneziu. Structurile izolate din ciuperca Maitake, beta glucani specifici, au efecte de modulare imuna si sunt anticancerigene si antidiabetice. Exista si un glucan D care intensifica activitatea celulelor macrofage, celule care fac parte din sistemul imunitar si care inglobeaza particule mari, chiar celule intregi. Prin urmare acest glucan provoaca o activare a imunitatii organismului. Alti compusi cum sunt ergosterina si polizaharidele joaca un rol important in prevenirea tumorilor si au proprietati antioxidante, de protejare a celulelor organismului.
In cazul diabetului zaharat de tip 2(noninsulino-dependent) se manifesta o rezistenta a celulelor la insulina si o disfunctie a producerii de insulina. Astfel creste valoarea glicemiei, intervin dereglari in metabolismul grasimilor si hipertensiunea. Aceste probleme de sanatate impreuna cu supragreutatea alcatuiesc ceea ce se numeste “sindromul metabolic”. Prin experiente s-a demonstrat ca o gluco proteina specifica ciupercii Maitake intensifica toleranta la glucoza, iar efectul de scaderea a glicemiei este bine documentat. De asemenea, un glucan alfa actioneaza direct asupra receptorilor de insulia ai celulelor, normalizand sensibilitatea la aceasta.
In privinta activitatii anticancerigene, ciuperca Maitake, la fel ca majoritatea ciupercilor terapeutice atenueaza formarea si inmultirea celulelor tumorale. Contine o polizaharida peptidica specifica care opreste eficient proliferarea celulelor maligne, modificand structura lor.
Efecte terapeutice
Studiile clinice efectuate privind eficienta tratamentelor anticancer cu ciuperca Maitake sunt incurajatoare. Un studiu efectuata pe 165 de pacienti intre 25 si 65 de ani, suferind de cancer in diferite stadii a demonstrat o retragere semnificativa a tumorilor si anume cu 73% in cazul cancerului de san, cu 67% in cazul cancerului pulmonar, cu 47% in cazul cancerului la ficat. Intr-un alt studiu efectuat pe 10 pacienti s-au ameliorat simptomele la 58% din bolnavii cu cancer la ficat, la 68% din bolnavele cu cancer la san si la 62% din pacientii cu cancer pulmonar.
Profesorul Dr. Hiroaki Namba de la Universitatea Kobe, Japonia, a fost intrebat privind efectele terapeutice ale ciupercii. Iata raspunsul: “Maitake nu doar actioneaza preventiv in ceea ce priveste cancerul, ci si vindeca aceasta boala, precum si altele cum sunt SIDA si hepatitele. Ciuperca intareste sistemul imunitar si are datorita acestui fapt si capacitatea de a elimina efectele secundare aparute in timpul chimioterapiei. Are efecte fantastice si in cazul tensiunii si diabetului.”
Alte efecte benefice dovedite: osteoporoza, ateroscleroza, infectii, infarct miocardic, boli de inima, reglarea ritmului cardiac, intestin iritat. Un efect specific al acestei ciuperci este diminuarea depozitelor de grasimi din tesuturi, prin aceasta putand ajuta persoanele supraponderale sa scada in greutate.
Pentru informatii suplimentare va puteti adresa ing. chimist Mircea Georgescu, tel. 0721202752.
Coltul lupului, un antiinflamator de exceptie
Coltul lupului (cretusca), planta ierbacee, perena, a fost utilizata din cele mai vechi timpuri in tratarea reumatismului.
Efecte terapeutice superioare aspirinei
Coltul lupului contine in toate componentele sale (flori, frunze, tulpini si radacini) substante care adminstrate organismului uman se transforma in salicilati. Acestia au efect antiinflamator in cazul reumatismului in general si reumatismului articular in special, celulitei, inflamatiilor stomacale, etc.
Acelasi efect il are si aspirina sintetizata in laborator. Insa, in timp, aspirina poate produce gastrita eroziva sau chiar ulcer gastric. Acest efect negativ nu apare in cazul in care se foloseste Coltul lupului. Mai mult, aceasta planta contine taninuri care scad secretia gastrica, potentand actiunea salicilatilor. Are si efect antialgic, adica calmeaza durerea ceea ce contribuie la ameliorarea starii pacientilor. Concluzionand, putem spune ca utilizand un produs natural putem beneficia de o suma de efecte terapeutice imposibil de reprodus artificial.
Boli care pot fi tratate
Intern, Coltul lupului se poate administra in celulita, obezitate, litiaza, hipertensiune, reumatism, guta, ateroscleroza. Radacina este preferata in diaree, hemoragii uterine, dizenterie. Aceasta planta este considerata una dintre cele mai valoroase in tratarea reumatismului articular si celulitei. Reprezinta un cicatrizant foarte bun in ulcerul gastric si duodenal. In acest caz se poate folosi in combinatie cu galbenelele si coada soricelului.
Coltul lupului are un rol deosebit in eliminarea produsilor de dezasimilatie, a substantelor proteice si mai ales in eliminarea acidului uric si a ureei, precum si ca antispasmodic si calmant al durerilor urinare si reumatice.
Administrare
Se pot consuma 3-5 cesti de ceai pe zi din infuzia preparata cu 50 grame flori la un litru de apa fierbinte, adusa la 90 de grade si tinuta acoperita 12 ore. I se pot adauga frunze de mesteacan si teci fasole. Tratamentul poate fi continuat tot timpul anului cu intermitente.
Extern, infuzia a 100 grame planta la un litru de apa fierbinte se recomanda sub forma de comprese calde in durerile reumatismale, ulcere si plagi.
Pentru informatii suplimentare va puteti adresa ing. chimist Mircea Georgescu, tel.0721202752.
Jneapanul un aliat valoros impotriva durerilor articulare
Jneapanul sau pinul tiritor este un arbust cu valoare terapeutica care creste la peste 1500 de metri altitudine, deasupra padurilor de conifere, fiind o adevarata coroana regala a golurilor alpine.
DESCRIERE SI PRINCIPII ACTIVE
Este un arbust cu ramuri ascendente, cu aspect tufos, inalt pana la 3 metri, cu frunze aciculare lungi, mereu verzi, grupate cate doua intr-o teaca. Jneapanul formeaza asa-zisii jepi, tufisuri tiritoare care cresc in mase compacte sau pilcuri, vegetand intr-un climat rece, cu precipitatii abundente si vanturi puternice. In majoritatea masivelor muntoase unde a fost defrisat s-au constatat fenomene puternice de degradare si eroziune a solului, secarea izvoarelor, distrugerea vegetatiei ierbacee etc.
Principiile active care dau valoare terapeutica acestui arbust sunt continute in muguri si ramurile cu cetina.
Pentru muguri, perioada optima de recoltare este martie-aprilie, atunci cand ei nu sunt desfacuti. Recoltarea se face manual, rupandu-se mugurii impreuna cu ramurica de sustinere de pe ramurile laterale.
Recoltarea cetinei se poate face din mai pana in octombrie. Se taie cam o treime din ramuri pentru ca arbustul sa se poata regenera.
Mugurii si ramurile cu cetina contin un ulei volatil, tanin, rezine, vitamina C si substante minerale. Prin distilare cu vapori de apa se obtine uleiul volatil, galbui, cu miros placut si gust la inceput dulceag, apoi amar arzator.
EFECTE BENEFICE PENTRU SANATATE
Extractul de mugur de jneapan are o puternica actiune antiinflamatoare, fiind util in majoritatea afectiunilor articulare, cu precadere in artroza.
Artroza este o suferinta degenerativa articulara care survine la varsta de peste 40 de ani si care produce o degradare a cartilajului, hipertrofia si proliferarea osului, cu formarea de ecrescente osoase, denumite osteofite. Elementele favorizante sunt varsta, traumatismele, suprasolicitarile articulatiilor.
Extractul ce muguri de jneapan administrat singur sau in asociere in diverse scheme terapeutice determina ameliorarea durerilor si regresia modificarilor survenite la nivelul articulatiilor. De asemenea, stimuleaza formarea de tesut osos si cartilaginos.
Uleiul volatil continut este un antiseptic de exceptie al cailor respiratorii fiind benefic in bronsite (efect expectorant), traheite, traheobronsite, astm.
Jneapanul este un dezinfectant al cailor urinare, fiind benefic in pielite(inflamatii ale mucoasei rinichiului), cistite, uretrite, distrugand o serie de germeni patogeni. Deoarece are calitati diuretice, poate fi folosit cu succes in calculoza renala.
In dermatologie, jneapanul are multiple utilizari: eczeme zemuinde infectate, infectii ale pielii, plagi, rani, tenuri iritate inrosite.
Acest arbust are efecte calmante asupra inimii. De aceea daca aveti nevoie sa va calmati sau sa va relaxati inima, faceti bai calde in care puneti cateva ramuri de jepi, spalate in prealabil.
MOD DE ADMINISTRARE
Extractul de muguri de jneapan se administreaza cate 50 de picaturi, de 3 ori pe zi, cu putina apa, in cazul reumatismului cronic, artrozei, artrozei vertebrale, coxartrozei si gonartrozei. Este benefic in ameliorarea simptomelor ce acompaniaza fenomenele dureroase (insomnie si nervozitate), cat si in consolidarea fracturilor si osteoporoza.
Ceaiul de muguri de jneapan se prepara astfel: se pune o lingurita de muguri in 250 ml apa clocotita, se acopera 15 minute si se strecoara. In cazul afectiunilor respiratorii mentionate se consuma 3 cani pe zi. La fel se poate folosi in cazul inflamatiilor renale.
Pentru tratarea laringitei si traheitei se fac inhalatii cu o lingurita de ulei volatil, turnat intr-un vas cu 1 litru de apa in clocot. Baile sunt benefice pentru inima dar au efect si in afectiunile articulare. Impotriva reumatismului si gutei se pot face bai cu muguri si ace, cam 250 grame la o baie sau se pot frectiona partile dureroase cu ulei volatil.
Pentru informatii suplimentare va puteti adresa ing. chimist Mircea Georgescu tel. 0721202752.
Cimbrul, un antibiotic natural
Cel mai recent sondaj efectuat de Comisia Europeana releva faptul ca peste 50% dintre romani au consumat antibiotice in ultimele 12 luni, iar 16% dintre acestia nu au avut reteta medicala.
Antibiotice clasice versus antibiotice naturale
Nenumaratii microbi existenti pe sol si pe alte suprafete intra in competitie unul cu altul, in lupta pentru supravietuire. Antibioticele clasice , denumite si de sinteza reprezinta substante secretate de microbi, inofensive pentru ei dar toxice pentru vecini. Pentru a avea utilitate terapeutica acestea trebuie sa aiba 3 caracteristici: sa aiba efect asupra microbilor ce agreaseaza fiinta umana, sa se poata raspandi cu usurinta in corp si sa-si pastreze compozitia pana la contactul cu microbii.
Actionand asupra diferitelor parti ale celulelor microbiene, antibioticele au efect asupra protozoarelor, bacteriilor si fungiilor, dar nu si impotriva virusilor, acestia fiind molecule si nu celule. Administrarea lor in cazul unor afectiuni de natura virala nu face decat sa sporeasca rezistenta organismului la substanta activa. Alternativa benefica este terapia cu antibioticele numite naturale care provin din regnul vegetal, fiind produse de plante si nu de microbi. Antibioticele din plante nu provoaca reactii adverse si de asemenea se evita dezvoltarea rezistentei organisnului la bacterii.
Cimbrul, compozitie si efecte terapeutice
Mai este numit si cimbrul de cultura, iar ca infatisare n-are nimic spectaculos, fiind un arbust cu flori mici, de culoare roz-pal care apar de la mijlocul verii si pana toamna tarziu. In Evul Mediu, arabii au reusit sa prepare uleiul de cimbru care in scurt timp a devenit un panaceu universal in tratarea multor molime care au decimat populatia in acele vremuri. S-au identificat numeroase uleiuri volatile precum carvacrolul, pimenul, borneolul, linaloolul etc. Aceste componente bioactive au efecte deosebit de puternice si o sfera larga de actiune asupra bacteriilor si parazitilor, dar si asupra virusilor si a ciupercilor.
In consecinta, uleiul volatil de cimbru poate fi recomandat in toate patologiile infectioase, indeosebi ale tubului digestiv(enterocolite, diaree, colon iritabil), ale sistemului respirator(bronsite, astm, pneumonie, laringita, faringita, amigdalita), ale sistemului urinar(cistite candidozice si gonococice, prostatite), viermi intestinali, candidoze bucale, digestive, respiratorii si genitale.
Cimbrul este de asemenea eficient in tulburari ale circulatiei cerebrale, prevenirea atacului vascular cerebral, reducerea colesterolului rau si a trigliceridelor. Ceea ce este demn de mentionat este faptul ca microorganismele nu pot dezvolta rezistenta la uleiul de cimbrul datorita multitudinii de compusi bioactivi. Mai mult, uleiul de cimbru potenteaza activitatea unor antibiotice clasice, adica medicamentul administrat in paralel cu uleiul sporeste eficienta tratamentului.
Pentru informatii suplimentare va puteti adresa ing. chimist Mircea Georgescu, tel. 0721202752.
Limba mielului mentine tonusul organismului
Prezenta in toata Europa, planta limba mielului creste pana la 1800 metri altitudine, sub forma de tufulite. Frunzele miros puternic a castravete, au un gust dulce-acrisor, fiind folosite uscate, ca aromatizant in mancaruri.
Compozitie si calitati terapeutice
Medicinal, se pot folosi toate partile plantei, numai proaspete, in perioada iunie-august. Din flori si din seminte se extrage un ulei foarte bogat in acidul esential gamalinoleic(GAL) mai cunoscut sub denumirea de grasime tip omega 6, foarte important pentru metabolism. Limba mielului contine mucilagiu, tanin, rezina, azotat de potasiu, malat de calciu, magneziu.
Are urmatoarele insusiri: sudorifice, detoxifiante, laxative, antifebrile, antireumatice, antibronsitice. Limba mielului este foarte eficienta in bolile de piele si mai ales in herpes. Prin mucilagiul pe care-l contine potoleste tusea, iar prin azotatul de potasiu este diuretica.
Este un protector renal de exceptie, fiind recomandat in congestie renala, retentie urinara, litiaza, emfizem pulmonar, pleurezie.
Limba mielului intareste memoria, are efect sedativ. Este folosita in tratarea alcoolismului, hiperactivitate infantila, depresie la menopauza, sindrom premenstrual, astenie, epuizare si chiar scleroza in placi.
Planta are capacitatea de a stimula glandele suprarenale si de a creste productia de adrenalina, ameliorand astfel tonusul general al organismului.
Uleiul de limba mielului
Cu exceptia laptelui uman, majoritatea alimentelor contin foarte putini acizi grasi de tip omega 6, benefici. O sursa rara este uleiul de limba mielului, care contine aproape 25% GAL. Corpul transforma in final acest acid in prostaglandine antiinflamatoare, responsabile pentru efectele terapeutice. Aceste efecte sunt: antiinflamatoare, cardioprotectoare si anticanceroase. Administrat pe cale orala, combate uscaciunea cutanata si incetineste procesul de imbatranire.
De asemenea GAL ajuta in pastrarea echilibrului hormonal. Conform cercetarilor acest compus existent in uleiul de limba mielului ar putea fi un tratament eficient pentru formatiunile fibrochistice din san.
In sfarsit, s-au demonstrat beneficii clinice pentru pacientii cu tulburari autoimunitare cum ar fi lupus si scleroza in placi.
Uleiul de limba mielului este folosit si in cosmetica, avand un efect antirid. Creste elasticitatea pielii si imbunatateste tonusul dermei, fiind folosit in special la prepararea produselor cosmetice destinate tenurilor mature.
Adminstrare si precautii
Pe rafturile magazinelor gasiti limba mielului sub forma de capsule, in combinatie cu vitamina E pentru a se accentua efectul antioxidant. Gasiti si combinatii de ulei de peste, ulei de in si ulei de limba mielului in capsule, sub denumirea de omega 3 6 9.
Depasirea dozelor recomandate poate duce la iritarea tubului digestiv. De asemenea nu este indicata folosirea acestui supliment pe perioade mai mari de o luna deoarece contine un alcaloid toxic pentru ficat. De mentionat ca limba mielului poate interactiona cu anticoagulante, anestezice, medicamente pentru ficat.
Pentru informatii suplimentare, va puteti adresa ing. chimist Mircea Georgescu, tel. 0721202752.
Sofranul, un posibil remediu impotriva orbirii
Sofranul, un condiment frecvent utilizat in bucataria spaniola si in cea indiana, ar putea fi folosit pentru mentinerea acuitatii vizuale si pentru prevenirea orbirii cauzate de degenerare maculara provocata de imbatranire.
Potrivit dailymail.co.uk, studiile recente efectuate de oamenii de stiinta au relevat faptul ca sofranul inverseaza efectele cauzate de degenerescenta maculara, considerata cel mai frecvent factor de aparitie a orbirii in cazul persoanelor in varsta.
“Vederea pacientilor s-a imbunatatit dupa ce au luat pastile cu sofran”, a declarat Silvia Bisti de la Universitatea din Sidyney, coordonatoarea acestui studiu.
“Atunci cand au efectuat testele oculare traditionale, de citire a unor diagrame, o parte dintre pacienti au putut sa citeasca randurile mici, din partea de jos a diagramelor, pe care nu puteau sa le vada inainte, iar alti pacienti au declarat ca au reinceput sa citeasca ziare si carti”, a adaugat Silvia Bisti.
Aceasta descoperire este cu atat mai importanta cu cat numarul pacientilor suferind de degenerare maculara se va tripla pe plan mondial in urmatorii 25 de ani, din cauza fenomenului de imbatranire a populatiei.
Aceasta maladie afecteaza un sfert din totalul persoanelor de peste 60 de ani din Marea Britanie si peste jumatate din totalul persoanelor in varsta de peste 75 de ani. In prezent exista putine tratamente care sa incetineasca ritmul de evolutie a bolii si niciun tratament care sa o stopeze.
Desi vederea periferica nu este afectata, boala afecteaza vederea centrala a persoanelor in varsta, cauzand orbirea sau aparitia tulburarilor de vedere.
Sofranul a fost utilizat de multe secole de medicina traditionala in tratamentul multor afectiuni, insa studiul coordonat de Silvia Bisti este primul care a analizat efectele acestei mirodenii asupra vederii.
In cadrul unor teste efectuate in Italia, unde sofranul este cultivat pe suprafete mari, persoanele in varsta suferind de degenerare maculara au primit in fiecare zi cate o pastila cu sofran, timp de trei luni. In urmatoarele trei luni, voluntarii au primit un medicament placebo.
Al doilea grup de studiu a primit pastilele in ordine inversa. In total, la acest studiu au participat 25 de voluntari.
“Toti pacientii au relatat o imbunatatire a vederii in perioada in care au primit pastilele cu sofran. Insa dupa ce nu le-au mai primit, efectele benefice au disparut cu rapiditate”, a explicat coordonatoarea studiului.
“Formula chimica a sofranului este foarte complexa. Aceasta planta are proprietati cunoscute antioxidante, insa nimeni nu a studiat efectele ei asupra vederii”, a adaugat cercetatoarea italiana.
Ea considera ca sofranul, folosit pe scara larga in bucataria spaniola si in cea indiana, influenteaza concentratia de grasimi de la nivelul globului ocular, facand ca celulele vizuale sa devina “mai puternice si mai rezistente”.
Sofranul este folosit in medicina traditionala pentru a trata diverse maladii, inclusiv cancerul si depresia. Aceasta planta are si alte proprietati benefice, stimuland circulatia oxigenului si impiedicand moartea celulelor.
Lucerna, un dar al naturii pentru sanatate
Originara din Asia Mica si nordul Africii, lucerna a fost adusa in Europa in antichitate, iar denumirea ei provine dintr-un cuvant arab care se poate traduce astfel: tatal tuturor alimentelor.
COMPOZITIE SI EFECTE TERAPEUTICE
Lucerna este o planta vivace, melifera si furajera, inrudita cu trifoiul, avand radacini care cresc in pamant pana la 40 metri adancime. Frunzele sale contin 300 de nutrienti si fitonutrienti, intre care aproape toate vitaminele, minerale variate, aminoacizi esentiali.
Dintre vitamine, vitamina K se gaseste din abundenta, ea ajutand la dizolvarea cheagurilor de sange si prevenirea sangerarilor. De aceea lucerna este recomandata in tratarea ovarelor polichistice sau dismenoree, dar si persoanelor care au suferit o interventie chirurgicala.
In ultimele doua decenii s-a descoperit ca vitamina K are un efect binefacator asupra structurii osoase si sistemului cardiovascular. Intervine in metabolismul calciului, dar este utila si pentru sanatatea arterelor, venelor si inimii.
Lucerna contine mari cantitati de vitamina U si de aceea este frecvent folosita in tratarea ulcerului peptic (care apare la nivelul esofagului, stomacului sau intestinului subtire, ca o consecinta a scaderii rezistentei mucoasei)
Amelioreaza evident tulburarile digestive acute si cronice (balonarea, lipsa poftei de mancare). Cand lucerna este administrata inainte de masa, acesta usureaza procesul de digestie. In schimb, daca este consumata la sfarsitul mesei, ea ajuta la asimilarea nutrientilor din hrana consumata la masa respectiva. Lucerna are o actiune alcalinizanta, neutralizand aciditatea gastrica, este laxativ, combate diareea severa, care de multe ori poate fi cauzata de o carenta de vitamina K.
Tratamentul cu lucerna este recomandat de specialisti pentru detoxifierea si stimularea functiei hepatice si pentru purificarea sangelui. Datorita continutului bogat in fibre are puterea de a elimina toxinele din organism. Datorita efectului diuretic, lucerna este un bun remediu pentru retentiile de apa din tesuturi, cistite acute sau cronice, prostatite sau guta.
Micozele pot fi tratate eficient cu ajutorul lucernei. In acest scop este bine sa fie folosita impreuna cu Acidophilus, un probiotic caruia ii potenteaza actiunea. Principiile active din lucerna actioneaza lent , dar sigur fortificand sistemul imunitar. De asemenea, incetinesc procesul de imbatranire, cresc puterea fizica si pofta de viata.
ROLUL AMINOACIZILOR ESENTIALI
Lucerna contine toti cei 8 aminoacizi esentiali pe care organismul uman nu-i poate produce, fiind nevoit sa-i preia din alimente. Acesti aminoacizi au roluri diferite in pastrarea sanatatii sau vindecarea diferitelor afectiuni. Astfel, alanina si lizina maresc puterea de concentrare si reduc efectele stresului. Arginina mentine buna functionare a sistemului imunitar si previne formarea tumorilor. Histidina si Prolina grabesc procesul de vindecare a ranilor. Cisteina este un protector al bolnavilor de psoriazis. Tirozina trateaza starile de depresie si reduce apetitul. In sfarsit, metionina elimina deseurile din ficat si ajuta la regenerarea acestuia.
ADMINISTRARE SI PRECAUTII
Lucerna este disponibila sub forma de supliment alimentar in capsule sau pulbere. Consumul zilnic pentru un adult este de 2 grame, dar se poate consuma si mai mult. Este recomandabil sa se administreze si copiilor deoarece contine o cantitate suficienta de vitamina D, precum si calciu si fosfor, care fortifica scheletul osos si dentitia. Avand in vedere continutul crescut in vitamine liposolubile (acestea se acumuleaza in organism), consumul suplimentelor cu lucerna se recomanda pe o perioada de maxim 3 luni. Cei ce urmeaza un tratament cu anticoagulante vor recurge la suplimente cu lucerna numai cu avizul medicului.
Pentru informatii suplimentare va puteti adresa ing. chimist Mircea Georgescu, tel. 0721202752
Legumele si fructele in dieta noastra
Studii stiintifice numeroase confirma ca nutrientii continuti in legume si fructe imbunatatesc si protejeaza sanatatea. Aceste puternice familii de nutrienti includ carotenoizii din legume si fructe, precum morcovii si caisele, flavonoizii din fructe cum sunt strugurii si citricele, cruciferele reprezentate de legumele broccoli si conopida.
CAROTENOIZII
Carotenoizii sunt pigmenti colorati prin care fructele si legumele se protejeaza impotriva razelor solare. Cercetarile arata ca atunci cand consumi fructe si legume rosii, galbene, portocalii, verzi din gradina obtii aceeasi putere antioxidanta. Nutrientii antioxidanti sustin un sistem imunitar puternic, dezvoltarea normala a celulelor si o buna sanatate pe termen lung a inimii, plamanilor si ochilor.
Exista doua categorii de carotenoizi: carotenii, de culoare galbena si xantofilii, de culoare portocalie. Dintre caroteni cel mai important este licopenul care este un antioxidant de doua ori mai puternic decat betacarotenul. Dintre xantofili, luteina mareste densitatea maculei, crescand acuitatea vizuala.
Surse importante de carotenoizi sunt: morcovii, ardeii, rosiile, spanacul, sfecla, caisele, piersicile, capsunile.
Beneficiile pe care le aduc sanatatii sunt majore si includ: prevenirea cataractei si a degenerescentei maculare, a cancerului, infectiilor virale si bacteriene, a leucemiei, a bolilor stomacului si pancreasului.
FLAVONOIZII
Flavonoizii sunt un alt grup de compusi cristalini aflati in diverse legume si fructe. Sunt tot compusi protectori aflati in pigmentii albastru, violet rosu si verde. Pana in prezent au fost izolati 6000 de flavonoizi, reprezentand o infima parte din cati exista in natura.
Aceste substante sunt responsabile de culoarea inchisa a murelor, se mai gasesc in coaja citricelor si a altor fructe, legume, nuci, seminte, ceai, cafea, cacao si in vin. Flavonoizilor li se acorda o mare atentie datorita proprietatior antioxidante impresionante. De asemenea pot scadea nivelul colesterolului, oferind protectie cardiovasculara. Poseda calitati antivirale, anticanceroase, antiinflamatoare. Cei mai studiati flavonoizi sunt: quercitina, rutinul, hesperidina.
Quercitina este considerat flavonoidul de exceptie. Intre alte efecte benefice inhiba cresterea celulelor canceroase prin blocarea vaselor de sange care le alimenteaza si prin inhibarea productiei de hormoni care stimuleaza tumoarea.
CRUCIFERELE
Cruciferele sunt compusi bioactivi existenti in legume, precum broccoli, conopida, varza de Bruxelles, ridichi.
Cercetarile au descoperit legatura dintre o dieta bogata in crucifere si sanatatea tesuturilor si celulelor, in principal ale sanului si prostatei, precum si ale colonului, uterului, ovarelor, tractului digestiv. Se recomanda consumul acestor legume o data pe zi. Dar foarte multi oameni considera prea respingator mirosul de broccoli, spre exemplu, asa ca le consuma cel mult o data pe saptamana.
Cruciferele contin intre altele doi fitonutrienti foarte importanti: indol carbinolul si izotiocianatii. Indol carbinolul mentine o balanta sanatoasa si stabila a estrogenului si ajuta la sustinerea sanatatii tesuturilor mamare. Izotiocianatii contribuie la mentinerea unui ADN sanatos. Astfel determina o dezvoltare celulara normala pentru urmatoarele organe: plaman, esofag, stomac, intestine, san, ficat, vezica.
Pentru informatii suplimentare va puteti adresa ing. chimist Mircea Georgescu, tel. 0721202752
Zece plante-minune care va feresc de poluare
Daca vreti sa aveti aer curat in camera in care stati si chiar mai putin praf, e bine sa tineti in incapere anumite plante. Un studiu NASA vorbeste despre cateva plante in ghiveci care nu trebuie sa lipseasca din locuinta nimanui.
Iata care sunt cele zece plante minune care pot fi o arma impotriva poluarii:
1. Iedera este de departe cea mai recomandata planta cand vine vorba de poluare. Se spune ca ea poate absorbi 90% din benzen, un solvent care se gaseste frecvent in vopsea, cerneala, materiale plastice, cauciuc, detergenti si fum de tigara.
2. Cactusul absoarbe gazele nocive si genereaza oxigen pur. De aceea se recomanda sa-l pui langa televizor, fiindca absoarbe undele electromagnetice, Spre deosebire de celelalte plante, cactusii produc oxigen noaptea si elimina monoxid de carbon ziua, asa ca si dormitorul e un loc bun pentru ei.
3. Anthuriumul elimina amoniacul care se aduna in incaperi, mai ales in bucatarii.
4. Dracena actioneaza impotriva compusilor organici volatili (acetona, etanol, benzen) eliminati de diferite spume folosite la fabricarea mobilei si de picturi.
5. Crassula (arborele de jad) se spune ca aduna energiile negative din camere. Asa ca, daca stii ca esti o persoana agitata, nervoasa sau suparat, pune-ti o Crassula in camera si sigur te vei linisti.
6. Crizantemele sunt bune de pus intr-o camera unde tocmai ai vopsit ceva fiindca absoarbe vaporii.
7. Palmierul Doamnei se potriveste de minune in bucatarie, fiindca absoarce amoniacul prezent in produsele de curatat vasele
8. Filodendronul degaja o cantitate mare de vapori de apa si umidifica astfel camerele cu aer uscat. E bine ca planta sa fie tinuta in incaperile in care se afla sobe
9. Voalul miresei (Chlorophytum) absoarbe in 24 ore pana la 95% din monoxidul de carbon prezent in fumul de tigara. Nu este o planta pretentioasa.
10. Desi este cunoscut faptul ca plantele purifica aerul, putini dintre noi stiu insa ca ficusul are proprietatea de a elimina formaldehida “ascunsa” in tapet, mobila sau zugraveala. Ficusul este cea mai buna alegere pentru locurile in care exista mocheta, pentru ca absoarbe compusii organici volatili emanati de adezivul utilizat pentru a o lipi.